Societatea moldovenească înțelege mai puțin decât ar avea dreptul într-o societate bazată pe transparență și mai puțin decât i-ar fi util pentru a-și organiza viața, din declarațiile și acțiunilor celor trei partide parlamentare cu referire la de către cine și cum va fi guvernată țara în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie. „De ce politicienii se comportă așa cum se comportă? De ce comunică așa cum comunică între ei și cu societatea? Și la ce să se aștepte societatea în urma acestor mari neclarități?” – la aceste dar și la alte întrebări au încercat să răspundă participanții la dezbaterile publice: „Patimile și pătimirile, iertarea și împăcarea în politică”, ediția a 109-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că deși este deja a noua săptămână de după alegerile parlamentare și, deocamdată, nu pare ca lucrurile să se miște în direcția formării unei majorități parlamentare și a instaurării unui cabinet de miniștri care să guverneze țara. Pentru această situație, în opinia expertului, există câțiva factori importanți. Primul ține de contextul politic din Republica Moldova, care este încă profund marcat de furtul miliardului din sistemul bancar, precum și de clivajele sociale care au apărut după acel eveniment. În special, este vorba despre lucrurile care au condus la răcirea dramatică a relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Un alt aspect menționat de expert ține de factorii obiectivi. „Avem în Parlament patru formațiuni și între ele există divergențe, diferențe de ordin obiectiv. Fiecare formațiune ajunsă în Parlament se pliază pe un anumit segment electoral din țară, iar noi știm foarte bine că societatea noastră, din păcate, este încă divizată. Există clivajele mai vechi după care societatea este divizată, la acele clivaje vechi se adaugă noua problemă de context actual – problema furtului miliardului”, a notat Igor Boțan.
Potrivit lui, partidele parlamentare sunt forțe politice care au viziuni diametral opuse. Blocul ACUM privește spre Europa în cadrul Acordului de Asociere și care își propune ca de o manieră rapidă și competentă, într-un singur mandat parlamentar, să implementeze prevederile din acest Acord. Este și Partidul Socialiștilor, care își are electoratul său și care pledează pentru integrarea eurasiatică, cel puțin la nivel politic, chiar dacă în ultima perioadă este în căutarea unui echilibru în politica externă. „Cea de-a treia forță politică importantă este Partidul Democrat, care propune „nici cu Europa, nici cu Rusia, nici cu România”, ci calea a patra – „aici, acasă, în Moldova să edificăm un fel de societate bazată pe un set de valori pe care le împărtășește formațiunea”, spune Igor Boțan.
Expertul este de părere că mai persistă și un al treilea factor, subiectiv, sesizat de toți, pentru că politicienii lansează acuzații, care lasă anumite amprente asupra comunicării lor de mai departe: „Factorul de ordin subiectiv pot fi depășit și de aceea lucrurile încep cu o discuție și suntem la nivelul propunerilor de a avea discuții. Primul în acest sens a fost PDM care a inițiat discuții cu Blocul ACUM, apoi o inițiativă similară a venit din partea PSRM. Chiar și așa, evoluțiile sunt cele care sunt – PDM și socialiștii s-au întâlnit pe platforma oferită de șeful statului. Discuții între PDM și ACUM nu au avut loc, la fel între socialiști și democrați, din ceea ce cunoaște opinia publică”. În viziunea lui Igor Boțan, este bine că deja există contacte între formațiuni la nivel de discuții, însă este important să se ajungă și la înțelegeri de principiu, pentru că doar după aceasta, în mod normal, se trece la negocieri. Expertul consideră că anume factorul obiectiv, direcțiile diferite în care privesc formațiunile, nu le permite să ajungă măcar la un numitor comun referitor la principii. „În Republica Moldova, lucrurile se desfășoară ca în toată lumea. Noi știm că și în țări foarte dezvoltate, precum Germania, Suedia, Belgia, au existat astfel de situații și acolo, aceste situații de blocaj temporar au fost provocate de anumite contexte. De exemplu, în Germania legat de contextul de imigrație și același lucru a fost și în Suedia. Dacă vorbim despre Moldova și despre lucruri care sunt absolut noi pentru țara noastră, trebuie să menționăm că niciodată, anterior, noi nu am avut blocaje la nivel de constituire a unor majorități parlamentare”, a mai spus expertul, menționând că chiar dacă acestea au fost, nu au durat atât de mult. Or, în opinia sa, acum este vorba despre antagonisme serioase care există între formațiunile ce au acces în Parlament.
Gaik Vartanean, deputat din partea Partidului Socialiștilor, a declarat că situația descrisă de expertul Igor Boțan este una obiectivă. Potrivit lui, într-o oarecare măsură acea tăcere a PSRM din primele săptămâni de după alegeri, a avut tangențe și cu reacția altor partide referitor la invitația făcută de către PSRM de a participa la negocieri. Parlamentarul a reamintit că formațiunea a invitat la discuții doar Blocul ACUM, însă a văzut din start o reacție destul de dură din partea Blocului, care, în opinia sa, a continuat o retorică electorală, inclusiv prin declarații de genul „nu ne așezăm la negocieri cu hoții”. Potrivit deputatului, această retorică în ultima perioadă s-a domolit, însă, spre regret, esența ei a rămas aceeași. „Într-adevăr, Partidul Socialiștilor se ține de poziția, pentru care optează majoritatea democrațiilor parlamentare rezistente în timp – și anume că partidul care a acumulat cele mai multe mandate are dreptul să aleagă acea funcție la care pretinde. Din start, poziția dură formulată de Blocul ACUM, potrivit căreia, ei își doresc principalele două funcții în stat, cea de președinte al Parlamentului și cea de premier, chiar dacă sunt pe locul trei, conform numărului de mandate, iar PSRM să voteze pentru un guvern minoritar, ne-a nedumerit. Nu am înțeles, conform cărui exemplu european a fost lansată această inițiativă?”, se întreabă Gaik Vartanean.
Parlamentarul este de părere că Partidul Socialiștilor este cel care urma să propună Blocului ACUM formarea unui guvern minoritar, să-l formeze, iar ACUM să voteze pentru el. Potrivit lui, PSRM reiese dintr-o paradigmă foarte simplă și anume că astăzi două forțe din opoziție au posibilitatea să schimbe guvernarea, care a fost timp de zece ani, „pentru că într-o formă sau alta, PDM s-a aflat la guvernare, iar ultimii doi-trei ani conduce de unul singur”. Totodată, Gaik Vartanean nu este de acord că ACUM și PDM privesc în direcții opuse, din contra, „în ceea ce ține orientarea pro-europeană, cele două formațiuni sunt mai apropiate, în comparație decât sunt Blocul ACUM și PSRM. Însă, în pofida diferențelor, inclusiv ideologice, pentru prima dată în societatea moldovenească de la Independență încoace, ar putea exista un exemplu de apropiere între formațiuni de opoziție destul de diferite. În acest sens, socialiștii dau dovadă de flexibilitate și de maturitate politică, în condițiile în care astăzi pentru clasa politică moldovenească cel mai important este schimbarea guvernării și pentru acest fapt au votat practic 70% din alegători, în total pentru ACUM și PSRM”. În opinia sa, acum este necesară detașarea de la retorica dură, de la cea geopolitică care a dezbinat societatea moldovenească în toți acești ani și în acest sens este nevoie ca să predomine rațiunea.
Igor Munteanu, deputat din partea Blocului Politic ACUM, a menționat că una dintre problemele de bază cu care s-a ciocnit formațiunea imediat după validarea alegerilor, a fost faptul că Regulamentul Parlamentului este interpretat în mod abuziv de către o anumită parte a deputaților și a actorilor politici. Și aceasta cu scopul de a refuza dreptul la activitate legislativă pentru cei care au fost aleși: „Principala problemă pentru lipsa progreselor în procesul politi, este această defecțiune a instituțiilor statului, a autorității publice”. Potrivit lui, dacă ar fi avut loc ședințe ale Parlamentului, formarea Biroului permanent al Parlamentului și formarea altor organe în legislativ, dacă existau activități în comisii, ar fi existat și rezultate mai bune.
În opinia deputatului, acestea nu se atestă și pentru că în Republica Moldova, ca și în alte democrații incipiente, există foarte multe alegeri și ele niciodată nu se încheie. „Abia s-au terminat alegerile parlamentare și actorii politici gândesc în paradigma alegerilor anticipate. În același an sunt alegeri locale și cineva își pregătește deja pozițiile pentru ele. Și această presiune permanentă asupra agendei politice determină o anumită mobilizare a electoratului și o mobilizare a grupurilor radicale din anumite grupuri politice, care nu lasă spațiu pentru compromis politic”, opinează deputatul.
Potrivit lui, compromisul este instrument și un mijloc fundamental pentru cultura politică și pentru procesul politic. Dacă nu există spațiu în care actorii politici să discute sau să negocieze priorități comune, în cazul acesta nu există nicio posibilitate de a atinge rezultate așteptate de către electorat. „În cazul nostru, Blocul ACUM a spus că există niște poziții principiale pe care noi nu le putem trăda, nu le putem închina și nu le putem schimba sau comercializa în schimbul unor lucruri materiale cum ar fi poziții. Pe noi nu ne interesează niciuna dintre pozițiile politice, ne interesează atingerea deoligarhizării – un obiectiv care ar însemna scoaterea de sub controlul politic a instituțiilor de bază ale statului. Această poziție nu o putem schimba. Oponenții noștri politici consideră că aceasta este rigiditate, dar nu este rigiditate, ci mai degrabă o invitație la dialog asupra formulării unei agende comune, pentru că și Partidul Socialiștilor și probabil și alți deputați aleși în urma alegrilor din februarie, ar putea chiar extinde obiectivele care ar duce la scoaterea statului din captivitate”, a declarat Igor Munteanu, menționând că scoaterea din captivitate a instituțiilor statului trebuie să fie o prioritate de bază a acestui legislativ.
La dezbateri a fost invitat și un reprezentant al Partidului Democrat, dar formațiunea nu a delegat pe nimeni.
Dezbaterile „Patimile și pătimirile, iertarea și împăcarea în politică”, ediția a 109-a, fac parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
