Partidul Acţiune şi Solidaritate solicită guvernatorului BNM să prezinte o informaţie publică despre modul în care au fost utilizaţi banii din creditul de urgenţă acordat de BNM sub garanţia Guvernului în perioada noiembrie 2014-aprilie 2015. La fel, membrii formaţiunii solicită Parlamentului să nu ia o decizie cu privire la aprobarea convertirii acestui credit în datorie de stat, cât timp nu este prezentată această informaţie şi nu se va demonstra că BNM nu a abuzat de resursele care i-au fost încredinţate.
Preşedinta PAS a declarat, la o conferinţă de presă la IPN, că zilele trecute Guvernul a expediat în Parlament un proiect de lege prin care propune convertirea în obligaţiuni de stat a creditului de urgenţă acordat de către BNM celor trei bănci implicate în furtul miliardului – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Ştim foarte bine că autorităţile nu s-au mişcat deloc în investigarea furtului miliardului. Guvernul înşiră vrute şi nevrute despre recuperarea banilor, bani care, în realitate, provin din vânzarea activelor băncilor închise. Nu e prea mult de vândut acolo. Se va epuiza repede această găselniţă şi Guvernul iarăşi nu va mai avea ce raporta”, a notat Maia Sandu.
În opinia sa, este clar că această guvernare nu este interesată să elucideze cazul, să găsească vinovaţii şi să-i pedepsească. Potrivit ei, acest lucru îl poate face doar o guvernare nouă, care va promova în instituţiile publice doar oameni oneşti şi profesionişti. Politiciana a menţionat că furtul bancar nu s-a întâmplat peste noapte. „BNM a avut timp să reacţioneze dacă voia să o facă. A avut şi mijloace necesare – chiar dacă legea nu a oferit foarte multe instrumente, BNM nu le-a folosite pe cele prevăzute în legislaţie. Furtul nu trebuia admis şi atunci nu se ajungea la necesitatea acoperirii din buget a găurii lăsate de furt”, a spus politiciana.
Lidera PAS a declarat că, după cum s-a aflat mai târziu, pe data 13 noiembrie 2014, după mai multe acţiuni frauduloase la cele trei bănci, Guvernul a autorizat BNM să acorde, în caz de necesitate, credite de urgenţă acestor bănci, în sumă de până la 9,5 miliarde de lei. Maia Sandu, care pe atunci exercita funcţia de ministru al educaţiei, afirmă că nu a participat la această şedinţă şi nu ştie ce s-a discutat acolo, însă din hotărârea Guvernului se află că destinaţia acestor credite a fost destul de largă – începând de la acoperirea depozitelor cetăţenilor, stingerea creanţelor faţă de organizaţiile internaţionale, compensarea resurselor dispărute ale CNAS şi CNAM şi terminând mijloacele firmelor şi ale băncilor care au dat faliment.
Potrivit Maiei Sandu, în martie 2015 guvernatorul BNM a revenit la Guvern afirmând că pentru depozitele cetăţenilor nu au ajuns bani şi că, dacă nu vor fi acordate credite suplimentare, un milion de oameni îşi vor pierde economiile de-o viaţă. Atunci Guvernul a fost nevoit să mai emită o garanţie, valoarea totală a ambelor credite emise de BNM constituie circa 13,5 miliarde de lei.
