|
|
Veaceslav Craciun | |
Curtea Constituțională a adoptat o decizie care dă „lumină verde” apariției partidelor regionale în Republica Moldova. De această posibilitate ar putea să se folosească Autonomia găgăuză, unde acest subiect este abordat de decenii. Participarea forțelor politice locale în lupta pentru putere la nivel național ar putea să modifice peisajul politic al țării. Calitatea viitoarelor schimbări ar putea să depindă de potențialul și maturitatea elitei regionale.
Liberalizarea legislației
Decizia CC a fost adoptată pe data de 25 februarie în baza adresării grupului de inițiativă care a prezentat doi ani în urmă documentele pentru înregistrarea partidului „Pentru oameni, natură și animale” și care a luat refuz din cauza necorespunderii unor exigențe din legea „Cu privire la partide”. Vorba e despre obligativitatea reprezentanțelor partidului în cel puțin jumătate din raioane și a unui număr minim de 4 mii de membri. Anume aceste norme au fost calificate de instanța constituțională drept neconstituționale.
În decizia CC se menționează că efectele juridice ale deciziei se vor aplica din 31 iulie 2020. Dacă până atunci Parlamentul nu va modifica Legea „Cu privire la partide”, fixând amendamentele respective, departamentul de resort va înregistra noile partide în condițiile legislației în vigoare, cu excepția prevederilor declarate drept neconstituționale.
Decizia CC a liberalizat, în esență, legislația referitoare la partidele politice. Cu toate că legislația nu conține noțiunea de „partid regional”, iar decizia instanței la fel nu spune niciun cuvânt despre aceasta, lipsa criteriilor menționate ca obligativitate pentru crearea unei formațiuni politice presupune că noile grupări, teoretic, ar putea fi înființate de locuitorii unui raion sau oraș. Care pot fi consecințele și face, oare, ca activitățile politice teritoriale să fie tratate ca o amenințare?
Partide de la Bălți, Comrat și Tiraspol înseamnă separatism?
Există opinia, împărtășită, în special, de autorul unui material semnat ca publicația Timpul, că partidele regionale vor provoca procese separatiste în raioane specifice.
„Moldova, fiind o țară care se confruntă cu separatismul, nu-și poate permite apariția partidelor regionale. Din moment ce această restricție a fost eliminată, trebuie să fim gata că în viitorul Parlament vom avea partide regionale din Comrat, Bălți, Tiraspol”, - notează Timpul.
Autorii materialului nu explică în ce mod participarea formațiunilor din Bălți sau Comrat în viața politică a țării corelează cu pericolul separatismului. Se poate presupune că temerile de acest gen sunt generate de autoidentificarea regională profundă (cel puțin, în cazul Gagauz-Yeri), precum și de specificul electoral al regiunilor în cauză. Dar ar fi greșit să se pună semn de egalitate între eterogenitatea politică și separatism.
La fel de rezonabil ar fi și argumentul privitor la Tiraspol, deoarece în cazul unei examinări judicioase, el se înscrie în favoarea partidelor regionale. Separatismul Transnistriei este o realitate și nu un pericol, precum apreciază publicația Timpul. Și dacă Transnistria, în calitate de regiune separatistă, va fi de acord să participe în viața politică a Republicii Moldova, aceasta va însemna recunoașterea de către politicienii locali a legilor Republicii Moldova și integrarea institutelor politice din stânga Nistrului în sistemul politic moldovenesc.
În general, poziția oponenților regionalizării vieții politice e destul de șubredă. La nivel de experți această temă a fost examinată mult și în detaliu, iar majoritatea concluziilor au fost în favoarea partidelor regionale. Se ia în calcul și practica liberală a țărilor europene și necesitatea reîntegrării Transnistriei. Mai mult, tuturor eventualelor frici Găgăuzia poate contrapune propria experiență a partidelor regionale, care au funcționat până la modificarea legii partidelor în 1998. Bunăoară, Partidul Popular „Vatan” (patria – n.r.) și Partidul Popular al Gagauz-Yeri au participat în evenimentele politice din regiune și din țară, fără ca activitatea lor să țintească în vreun fel dezintegrarea.
Dezvoltare sau criză
Problema instituirii unor partide există, dar importanța ei este alta. Pe cât de gata sunt elitele regionale pentru constituirea unor asemenea structuri? Directorul executiv al asociației obștești „Piligrim-Demo” Mihail Sirkeli notează rolul pasiv al politicienilor găgăuzi în episodul cu decizia CC.
„CC a luat o decizie foarte importantă, care, sper, va asana peisajul politic. Păcat, că decizia în cauză a fost inițiată nu din Gagauz-Yeri. Deși aceasta nu atenuează importanța ei. Pur și simplu, demonstrează lipsa clasei politice în Găgăuzia”, a scris el pe pagina sa din Facebook.
Ca atare, posibilitatea activității legale a formațiunilor regionale puțin ce contează. Contează interesul societății pentru activitatea în cauză, maturitatea elitelor financiare și politice locale, capacitatea lor de a face lobby intereselor comunităților locale la nivel național. La moment, nici în Gagauz-Yeri, nemaivorbind de restul Moldovei (cu excepția Chișinăului), nu există mișcări obștești în masă, care ar putea să devină partide regionale, în stare să-și exercite funcțiile mai calitativ decât formațiunile naționale. Dacă diversificarea noului sistem se va reduce la situația că înșelarea alegătorilor și practicile politice primitive vor trece de la figurile politice naționale la cele regionale, sistemul de partide nu va lua calea dezvoltării, ci va intra într-o criză, însoțită de pierderea încrederii din partea populației, amplificată de fărâmițarea politică.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.