logo

Partidele politice din Republica Moldova cred mai mult sondajelor interne, decât celor externe


https://www.ipn.md/ro/partidele-politice-din-republica-moldova-cred-mai-mult-sondajelor-interne-7965_982417.html

Partidele parlamentare din Republica Moldova dau preferinţă sondajelor interne ale formaţiunilor, în care spun că au mai mare încredere decât în cifrele sondajelor sociologice realizate din exterior. Reprezentanţilor politici ai PCRM, PLDM, PL, PDM şi AMN au făcut declaraţii în acest sens luni, 10 mai, la emisiunea „În Profunzime” de la PRO TV Chişinău, în cadrul discuţiilor pe marginea rezultatelor sondajului sociologic realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău în perioada 15 aprilie – 3 mai, transmite Info-Prim Neo. Potrivit IMAS, Partidul Comuniştilor (PCRM) se menţine la un plafon de 28% la capitolul intenţiei de vot a cetăţenilor, cu un trend descendent privind credibilitatea partidului, ajuns la 35%, şi a liderului Vladimir Voronin, cotat cu 36% de credibilitate. „Datele de care dispunem noi arată că încrederea populaţiei în PCRM este în creştere. Noi suntem liniştiţi. Aceste sondaje sunt o reglare de conturi dintre partidele din cadrul AIE, care vor să ştie cine este în fruntea coaliţiei”, a declarat deputatul comunist Grigore Petrenco. Sondajul sociologic al IMAS arată că Alianţa „Moldova Noastră” (AMN) continuă trendul descendent privind credibilitatea liderului Serafim Urechean (11%) şi a partidului (11%). Prim-vicepreşedintele AMN, Victor Osipov, a declarat că situaţia este caracterizată în mare parte şi de conflictele interne din partid, care au avut loc odată cu părăsirea formaţiunii de către un grup de deputaţi. Sondajul arată şi o scădere a încrederii cetăţenilor în Partidul Democrat (PDM). Preşedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, spune că este liniştit, pentru că ştie care este situaţia reală în teritoriu şi pentru că alte sondaje arată cifre mai optimiste. „PDM a contribuit decisiv la formarea AIE. După alte alegeri, PDM iarăşi va avea cheia la formarea guvernării”, spune Dumitru Diacov. Sondajul IMAS a arătat că PDM se află pe un trend descendent la capitolul intenţie de vot (9%) şi ceva mai pronunţat în privinţa liderului Marian Lupu, cota de credibilitate a căruia a scăzut de la 46% la 42%. „Este clar că PDM a făcut cedări pentru liderul Partidului Liberal (PL), când a fost votat spicher, pentru liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), când a fost constituit Guvernul, pentru că ştiam bine că preşedintele urma să fie ales nu chiar uşor. Este o situaţie veşnică. Fiind în centru, eşti lovit şi din sânga şi din dreapta”, a mai spus Diacov. În cazul Partidului Liberal (PL), sondajul arată că formaţiunea pierde jumătate de electorat, atingând pragul de 5% intenţie de vot. Vicepreşedintele PL, Dorin Chirtoacă, este de părere că sondajele arată o trecere a partidelor din perioada electorală la realitate. „Eu cred că lucrurile stau altfel. Nu este pentru prima dată când aud asemenea lucruri. Electoratul nostru, cel de dreapta, este în creştere. Să nu uităm că este mare şi numărul indecişilor, care mai aproape de scrutin totuşi fac o alegere”, a spus Dorin Chirtoacă. În timp ce cele patru partide nominalizate din parlamentul moldovenesc înregistrează scăderi la nivel de încredere, sondajul IMAS arată că Partidul Liberal Democrat (PLDM), obţine creşteri – cota de credibilitate a partidului a ajuns la 35%, la fel ca şi a PCRM. Liderul PLDM, Vlad Filat, continuă să adune votul de încredere a 39% dintre cetăţeni, iar PLDM, printr-o intenţie de vot de 17%, este a doua forţă politică, după PCRM. „Aceste sondaje nu trebuie luate ca o icoană şi să ne închinăm la ele, trebuie să analizăm evoluţia. Eu nu ştiu din ce parte vin aceste puncte în favoarea PLDM. Încerc să îmi explic că este vorba despre comportamentul corect al lui Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova, cu sprijinul coaliţiei de la guvernare”, a spus Vitalie Nagacevschi, deputat PLDM. Sondajul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău a fost realizat în perioada 15 aprilie – 3 mai 2010, pe un esantion naţional reprezentativ de 1054 respondenţi cu vârsta de 18 ani şi peste. Marja de eroare a sondajului este de ±3.