logo

Particularitățile votării în regiunile Republicii Moldova. Dezbateri IPN


https://www.ipn.md/ro/particularitatile-votarii-in-regiunile-republicii-moldova-dezbateri-ipn-8004_1077164.html

Au rămas doar câteva zile până la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, care vor arăta rezultatele obținute de fiecare concurent electoral în parte. Desigur, rezultatele vor depinde de efortul depus în această campanie electorală de fiecare candidat, dar și de tradiția electorală, de preferințele electorale ale anumitor regiuni, zone și chiar localități în parte, tradiții, tendințe, particularități care s-au manifestat suficient de pronunțat în toată perioada de independență a Republicii Moldova. Particularitățile votării în zonele geografice și teritorial-administrative ale Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia, motivele și efectele acesteia, au fost discutate la dezbaterile publice, desfășurate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, consideră că, pe de o parte, nu există o tipologie bine elaborată cu privire la vot și că pentru oameni contează ca votul să fie liber exprimat. Pe de altă parte, în Moldova pot fi identificate cel puțin opt tipuri de voturi. Este vorba despre „votul indus”, de la cuvântul „inducție”, cel pe care îl impun guvernanții. Potrivit expertului, anume guvernanții au toată mașinăria și ei induc în comportamentul electoral al cetățenilor un anumit mod. Există votul rațional, în acest caz oamenii studiază platformele, candidații, și fac un „vot rațional”. „Primul care a apelat la votul rațional în 1994 a fost partidul Social Democrat, condus de Oazu Nantoi, care avea lozinca: „Votați cu capul”, aducă gândiți-vă”.

„Votului irațional” există și se are în vedere acțiunea prin care candidații cu carismă pur și simplu îi impresionează prin comportament, prin modul de a fi, pe cetățeni. „Se crede că de cele mai multe ori doamnele se lasă influențate, cad sub acest tipaj de voturi”, menționează Igor Boțan. Potrivit lui, există „votul regional”, care de curând, în Republica Moldova se manifestă în orașul Orhei și raionul Orhei. Elemente ale votului regional există și în localitățile din preajma orașului Bălți. „A existat „votul confesional”. Au existat lideri religioși care au intrat în campania electorală și au mizat pe votul cetățenilor car împărtășesc o anumită confesiune. Există „votul etnic” care este și regional în același timp: în Găgăuzia sau localitățile cu populație preponderent ucraineană”.

„Există „votul geopolitic” în Moldova și este preferat de ei care votează partide pro-europene sau eurasiatice. Există „votul de protest” pe care îl manifestă oamenii care au susținut partide care au promovat o anumită linie politică, au avut lideri politici preferați, iar aceștia apoi au fost clacați. Asta s-a întâmplat partidului Liberal din Moldova. Se observă că s-a majorat procentajul celor care ar accepta unirea cu România, iar liderii care reprezintă această mișcare pe segmentul politic nu se bucură de o susținere proporțională”. A spus Igor Boțan.

Potrivit lui Mihai Mogîldea, expert, lider de echipă în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în timpul scrutinelor electorale din Republica Moldova, există tot timpul „surprize”. În anumite regiuni se atestă uneori un vor diferit față de așteptările observatorilor electorali și ale publicului larg. Cel mai recent exemplu este Primăria Chișinăului care a fost câștigată, prima dată după independență, de un candidat de stânga din partea socialiștilor, lucru care nu putea fi ușor de prezis înainte de alegeri de multă lume.

Mihai Mogîldea afirmă că nu există o corelație a preferințelor alegătorilor în cadrul alegerilor parlamentare și locale. Se atestă în toate regiunile că, de fapt, alegătorii votează la alegerile parlamentare pentru liderii politici care mizează pe votul geopolitic, iar la locale mizează pe figura liderului local, pe realizările primarului în funcție, sau a altei persoane importante, lideri în localitate. În opinia expertului, asta demonstrează că votul este oarecum manipulat de către liderii politici, în funcție de profilul electoratului și de caracteristicile socio-economice din regiune.

El mai spune că nu poate fi făcută o delimitare clară, că într-o anumită regiune, un partid deține monopolul electoral, iar în alte regiuni cumva lupta este mult mai strânsă. În unele raioane, subdiviziuni teritoriale, din cauza profilului etnic al votanților, unele partide dețin o imagine mai bună decât restul, dar, așa cum a demonstrat votul de la parlamentarele din 2019, este foarte importantă activitatea liderilor regionali și resursele administrative investite de guvernare în alegeri.

Veaceslav Craciun, expert în probleme de regionalism, procese politice din UTA Găgăuzia, relații ale autonomiei cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova, a relatat că atunci când se discută despre particularitățile votului transnistrean, cu siguranță se poate de vorbit despre organizarea procesului electoral, dar nu despre specificul electoratului transnistrean, cel care are cetățenia Republicii Moldova. Asta, pentru că votanții transnistreni la fiecare alegeri, devin exclusiv o resursă în mâinile unor actori politici, care îl folosesc în favoarea lor.

Expertul a menționat că, pe moment, electoratul transnistrean ca parte a electoratului moldovenesc nu poate fi caracterizat. E necesară implicarea sociologilor care să facă portretul cetățenilor Republicii Moldova din regiunea Transnistreană.

Dezbaterile publice: „Particularitățile votării în zonele geografice și teritorial-administrative ale Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia: motive și efecte”, sunt ediția a 5-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.