Participarea la proiectul de construcţie a coridorului de transport între Marea Baltică şi Marea Neagră va avea impact benefic asupra economiei Moldovei

Construcţia coridorului de transport între Marea Baltică şi Marea Neagră va avea un impact pozitiv asupra economiilor ţărilor participante la acest proiect, asupra dezvoltării regionale şi creării locurilor noi de muncă - a menţionat parlamentarul ungar dr Bela Szep, moderator al şedinţei de lansare a lucrărilor conferinţei internaţionale „Dezvoltarea legăturilor de transporturi în zona Mării Negre şi Mării Baltice”, citat de Info-Prim Neo. Conferinţa de două zile este organizată de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului şi Asociaţia de Dezvoltare Regională KIUT, o structură neguvernamentală din Ungaria. Realizarea acestui proiect este determinată de creşterea masivă a transportului de persoane şi mărfuri în interiorul frontierei estice a UE, care impune construcţia unor trasee interconectate din direcţia ţărilor nordice: Scandinavia - Ţările Baltice înspre Polonia - Slovacia - Ungaria - România - R. Moldova şi Ucraina. Interconectarea prin drum direct a unor regiuni din ţările nominalizate cu porturile Mării Baltice şi ale Mării Negre sprijină dezvoltarea centrelor logistice situate în zonele de intersecţie a căilor de transporturi de pe axele vest-est şi nord-sud, de-a lungul hotarului zonei Schengen. Construirea acestui coridor, care în prealabil se apreciază că va avea o lungime de 2600- 3000 km, este preconizată pe o perioadă de mai mulţi ani şi va necesita multe resurse umane şi financiare. Însă, precum a apreciat Vasile Ursu, viceministru al construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, acestea vor fi recuperate şi nu doar sub aspect material, deoarece coridorul de transport va constitui o premisă pentru circulaţia liberă a mărfurilor, capitalului, serviciilor şi persoanelor între ţările nord şi sud estice ale UE, precum şi vecinii acesteia, Ursu a spus că este un proiect al secolului 21, bazat pe transportul multimodal (rutier şi maritim). Potrivit lui, scopul conferinţei, (asemenea conferinţe KIUT a desfăşurat şi în alte ţări) este de armoniza conceptele asupra potenţialului traseu, de a analiza impactul asupra economiilor şi costurile de implementare. „În ce priveşte R. Moldova, noi ar urma să reabilităm două tronsoane de drum - de la graniţa Romaniei spre Sculeni – Ungheni – Chişinău şi după aceea spre Gura-Bâcului la Tiraspol, în total vreo 220-250 km. Credem că vor fi necesare circa 1 miliard lei. Dar acestea sunt nişte calcule aproximative, trebuie să facem studiu de fezabilitate, spre Tiraspol, pare-se, o porţiune de drum nu funcţionează, există şi păreri că ar trebui să fie adăugate încă două benzi la aceste tronsoane de drum, vom vedea. Dar este clar că dacă vom reuşi să participăm la realizarea acestui proiect, efectul economic va fi mare” - a mai spus Ursu. Ivan Ciurbadji, viceguvernator al regiunii Odesa, a menţionat că autorităţilor regionale le revine să identifice surse pentru contrucţia unui tronson de drum de 60 km, apreciind că atât pentru R. Moldova, cât şi pentru Ucraina, participarea la acest proiect este foarte benefică, având în vedere că economiile ambelor ţări sunt orientate spre sporirea exporturilor. Referindu-se la posibilităţile de finaţare a reabilitării tronsoanelor de drumuri din Moldova care vor fi incluse în acest proiect, ambasadorul Ungariei la Chişinău, Gyorgy Varga, a relevat că Moldova ar putea obţine mijoacele necesare sau o parte din ele prin finanţările UE pentru Parteneriatul Estic.