Participanţii la un simpozion ştiinţific afirmă unanim că nu există deosebiri de substanţă între limba vorbită în România şi cea din hotarele R. Moldova

Participanţii la Simpozionul ştiinţific „Limba şi literatura română în spaţiul Basarabiei”, desfăşurat la Chişinău, joi, 31 august, cu prilejul Sărbătorii „Limba noastră”, au fost unanimi în afirmarea faptului că limba vorbită între hotarele Republicii Moldova nu poate fi considerată distinctă de limba română vorbită în România. Academicianul Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al Rosetti” de la Bucureşti, a adus un şir de argumente potrivit cărora variantele dialectelor limbii române nu prezintă deosebiri de substanţă. Academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a spus că este contraproductiv din punct de vedere ştiinţific de a aborda problema limbii unui popor doar din perspectiva teritorială a ţării din care face parte. În acest context, academicianul a adus exemplul limbii engleze care are mai multe dialecte, dar care nu se numeşte altfel de la un caz la altul. În cadrul simpozionului s-a mai discutat şi despre influenţele nu întotdeauna pozitive ale altor limbi asupra celei romîne. La eveniment au mai vorbit acad. Mihai Cimpoi, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Centrului de Cultură şi Carte Românească, acad. Silviu Berejan, Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Anatol Ciobanu, Facultatea de Litere a Universităţii de Stat, Vitalia Pavlicenco, filolog, deputat în Parlamentul R. Moldova ş. a. Simpozionul a avut loc în incinta Uniunii Scriitorilor şi a fost organizat de Centrul de Cultură şi Carte Românească, Asociaţia Istoricilor din R. Moldova în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al României – Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni şi Ambasada României în R. Moldova.