Participanţii la Războiul de la Nistru au fost trădaţi de clasa politică de atunci şi cea de acum, Ion Costaş

Forţele armate ale Moldovei, dar şi cei care au mers voluntar la Războiul de la Nistru, au fost mai mult decât trădaţi, au fost umiliţi, batjocuriţi atât şi de clasa politică de atunci, cât şi de conducerea de acum, a declarat generalul Ion Costaş, ministru de interne şi ministru al apărării la începutul anilor 90, într-un interviu oferit pentru Moldova.ORG, citat de Info-Prim Neo. „În primul rând, trebuie să recunoaştem că conflictul de pe Nistru n-a început în 1992, dar în 1990, la Dubăsari. Acest fapt a fost recunoscut chiar de preşedintele Dumei de Stat, Ghenadi Selezniov, în 2005. Ruşii au intervenit mai devreme de 92 la Nistru pentru că, exista „pericolul” unificării cu România. Au suferit oameni şi până în 92, iar acest fapt nu este recunoscut oficial”, a menţionat Ion Costaş. Generalul a declarat că a propus ca numele celor căzuţi în războiul de la Nistru să fie inscripţionate pe Arcul de Triumf. Potrivit lui, oficial, există peste 200 de oameni care au căzut pe linia de front şi e de datoria societăţii ca numele lor să fie înveşnicit. Generalul susţine că acest fapt e puţinul ce-l putem face pentru cei căzuţi şi familiile acestora care suferă şi astăzi. Întrebat despre eliberarea fostului lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, generalul a menţionat că Smirnov a fost eliberat imediat după ce-a fost prins. „Ajunse la urechile lui că se pune la cale arestarea sa şi a fugit la Kiev. În cele din urmă, a fost reţinut de către o echipă specială convocată la Chişinău. Smirnov plecase la Kiev pentru a se întâlni cu Kravciuk (Leonid Kravciuc, preşedintele din acea perioadă a Ucrainei – n.r.), urma să-i înmâneze o petiţie prin care dorea ca regiunea din stânga Nistrului să fie inclusă în componenţa Ucrainei”, a comunicat Ion Costaş Generalul a declarat că deşi erau urmăriţi, totuşi, membrii echipei, au reuşit să-l aducă pe Smirnov la Chişinău pe la Soroca. „Dimineaţa, când am ajuns în capitală l-am sunat pe preşedintele de atunci, Mircea Snegur, însă, din păcate, şi preşedintele, şi alţi deputaţi au semnat, la comanda cuiva, protocolul pentru ca Smirnov să fie eliberat. Trebuia judecat conform legislaţiei pentru toate crimele comise”, susţine generalul. Ion Costaş este de părere că de faptul că la moment Smirnov are cazierul curat, se face vinovată procuratura. „Procurorul general de atunci era Dumitru Postovan, fără consimţământul lui nu putea fi eliberat Smirnov. Evident că ordinul a venit de sus, dar trebuia să respecte legea şi să nu-i permită lui Smirnov să plece”, a notat Ion Costaş. Potrivit lui, dacă Smirnov nu ar fi fost eliberat atunci, totul putea să fie altfel şi problema transnistreană nu exista astăzi. Întrebat dacă există suficientă voinţă politică la Chişinău pentru soluţionarea conflictului transnistrean, generalul a declarat că cei care au venit la putere şi pe care îi numeşte tineri, nu pricep multe lucruri, dar nici nu doresc să-i asculte pe cei mai în vârstă. „Nu cred că ei nu doresc rezolvarea conflictului, dar ei nu pot, nu cunosc subtilităţile acestui conflict, istoricul lui, iar în consecinţă nu pot trasa strategii pe termen lung pentru reîntregirea ţării. În rezolvarea acestui conflict trebuie să mizăm pe susţinerea organismelor internaţionale, singuri n-avem nicio şansă de izbândă”, a conchis generalul. La data de 22 februarie, Ion Costaş îşi sărbătoreşte cea de-a 68-a aniversare.