logo

Participanţi la dezbateri electorale spun că tinerii sunt marginalizaţi în toate domeniile


https://www.ipn.md/ro/participanti-la-dezbateri-electorale-spun-ca-tinerii-sunt-marginalizati-in-toate-7965_976864.html

În 8 ani de guvernare, comuniştii au neutralizat reperele morale, or o naţiune nu poate să se dezvolte fără reperele morale din toate domeniile vieţii politice, economice şi sociale, a declarat în cadrul dezbaterilor electorale de la postul de radio „Vocea Basarabiei”, reprezentantul Partidului Liberal (PL), Ion Ciobanu. În discuţia privind reperele morale ale tinerei generaţii au fost antrenaţi reprezentanţii PL, Partidului Social-Democrat (PSD), Galina Bostan, Partidului Popular Creştin-Democrat (PPCD), Dinu Ţurcanu, Partidului Politic „Alianţa Moldova Noastră” (AMN), Victor Guzun, Partidului Democrat (PD), Oleg Serebrian, şi Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), George Mocanu. Ion Ciobanu spune că din cauza distrugerii reperelor morale, generaţia tânără este marginalizată în toate domeniile, inclusiv politică şi business. „E greu să fii un om realizat în business, dacă nu eşti Oleg Voronin, care este departe de a simboliza un reper moral, mai degrabă o hoţie”, a spus reprezentantul PL. El s-a arătat optimist că în R.Moldova ar putea surveni schimbările promise de politicienii din opoziţie care s-au ţinut de cuvânt şi nu şi-au trădat alegătorii. George Mocanu de la PLDM susţine că guvernarea comunistă a mimat atenţia acordată tineretului, o mostră a acestei mimări fiind Anul 2008 – declarat an al tineretului – , considerată de el ca o „scamatorie de 01 aprilie”. În acest context se înscrie şi exodul masiv al tineretului peste hotare, lipsa de oportunităţi, de locuri de muncă, unui loc de trai şi, implicit, imposibilitatea creării unei familii. „O ţară care nu dispune de bogăţii naturale şi care nu investeşte în tineri, nu are viitor”, a declarat reprezentantul AMN, Victor Guzun. Potrivit lui, nu funcţionează nici una din cele cinci priorităţi pentru susţinerea tinerilor declarate de Guvern. Printre acestea se numără accesul tinerilor la informaţie, or se că tinerii din zonele rurale nu au acces la tehnologii informaţionale, sunt impuşi să privească doar televiziunile afiliate puterii, fără a cunoaşte adevărul, fără a avea o informare echidistantă. Victor Guzun spune că la ora actuală în R.Moldova cunt circa 170 de mii de copii şi adolescenţi, părinţii cărora se află la muncă peste hotare. Statisticile demonstrează că peste 90 la sută din minorii aflaţi în penitenciare provin din familii în care maturii sunt plecaţi. În afară de aceasta, potrivit lui Guzun, tinerii sunt limitaţi în posibilitatea de a-şi alege viitoarea profesie, fiind atestată lipsa coerenţei între sistemul educaţional şi oferta de lucru. Oleg Serebrian de la PD spune că tinerii sunt una dintre cele mai vulnerabile categorii de vârstă. Rata şomajului e cea mai mare printre tinerii de până la 30 de ani, vârsta media a angajaţilor în instituţiile statului este de peste 40 de ani, tinerii sunt angajaţi doar pe criterii de rudenie sau apartenenţă la partidul de guvernământ. Pentru a schimba situaţia este necesară introducerea sistemului de concurs, după cum se procedează în ţările civilizate, trebuie create premise ca tinerii să se poată angaja în instituţiile private. „Tinerii care părăsesc Moldova o fac din cauza condiţiilor economice”, susţine şi reprezentantul PLDM, George Mocanu. În viziunea lui, o mare problemă a statului o constituie lipsa estimării specialiştilor necesari economiei naţionale. Puţini absolvenţi ai facultăţilor juridică, politologie şi economie s-au regăsit în administraţia publică locală şi centrală, în instituţii private. Dinu Ţurcanu de la PPCD crede că tinerii din Moldova îşi văd viitorul acasă, doar implicându-se în politică şi business, dar pentru aceasta este necesar ca la 29 iulie să voteze. Datele statistice arată că în Moldova există aproape 800 de mii de tineri, aproape dublu numărului de pensionari, dar la 29 iulie circa 100 de mii de tineri se vor afla peste hotare, inclusiv 57 la sută în Rusia, 15 la sută în Italia, 3,9 în România şi mai puţin de 2 la sută în alte ţări.