Achitarea salariilor în plic continuă să prejudicieze bugetul public naţional, iar pierderile fiscale generate de munca nedeclarată sunt în creştere, o concluzie în acest sens a fost formulată în cadrul şedinţei de marţi, 26 aprlie, a Comisiei pentru consultări şi negocieri colective, transmite IPN
Membrii Comisiei, partenerii de dialog social din partea Guvernului, Sindicatelor şi Patronatelor, au examinat realizarea măsurile prevenire şi combatere a fenomenului „salariilor în plic” în anul 2015. Aceste măsuri au fost aprobate prin decizia Executivului din 27 iunie 2011.
Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, a spus că un rol benefic asupra reducerii acestui flagel l-a avut majorarea în 2015 a cuantumului salariului minim garantat în economia reală de la 1650lei la 1900 lei. Astfel, a crescut şi cota înregistrată a remunerării angajaţilor, de asemenea, contribuţiile achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat şi contribuţiile obligatorii de asistenţă medicală.
„Pe viitor noi credem la majorarea cotei înregistrate a salariului va contribui şi diferenţierea acestuia pe patru nivele în funcţie de complexitate a muncii. În acest sens există un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii salarizării. Nu o să mai întâlnim situaţii când toţi angajaţii sunt remuneraţi cu 1900 lei, a specificat Stăvilă.
„Cuantumul a crescut şi va creşte, dar nu se va schimba nimic, dacă angajaţii vor tolera achitarea salariilor în plic. A fost desfăşurată o mare muncă de informare, difuzate spoturi publicitare , editate materiale scrise ( 40mii exemplare), broşuri, inclusiv apelul Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind daunele achitării salariilor în plic, în primul rând pentru om , dar, probabil, această informare a fost insuficientă”, a relevat Stăvilă.
Vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, a menţionat că în prezent se atestă o anomalie, când salariul în sectorul real al economiei este mai mic decât cel achitat în instituţiile bugetare. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, diferenţa este de 807 lei. În opina sa, dacă lucrurile vor continua în acest mod, atunci suma de 1 miliard 224milioane lei, transferată din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru ca să fie achitate pensiile va creşte şi mai mult.
Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului Leonid Cerescu a spus că achitarea salariilor în plic aduce mari daune. Dar, pe de altă parte, peste 50la sută din fondul de remunerare a agentului economic sunt contribuţii plătite statului.
„Este necesar de descătuşat fondul de remunerare a agenţilor economici, acesta devine dependent de stat, care are de acoperit multe cheltuieli. În afară de acesta, oamenii de afaceri au nevoie de o stabilitate fiscală, ca să nu fie introduse noi impozite şi taxe sau majorări peste noapte ale celor existente. Această instabilitate nu permite agenţilor economici să-şi planifice lucrul”, a spus Cerescu.
„Spre regret, măsurile prevăzute în decizia din 2011 a Executivului, deşi s-au depus unele eforturi, nu au dat rezultatele scontate Sunt necesare alte măsuri, poate chiar revoluţionare”, a apreciat vicepremierul şi ministrul economiei Octavian Calmâc, pe post de preşedinte al Comisiei.
Printre propunerile expuse se înscriu elaborarea unei Strategie pe termen lung de prevenire şi combatere a muncii nedeclarate şi salariilor în plic. De asemenea, s-a propus să fie majorate amenzile prevăzute în Codul contravenţional pentru achitarea salariilor în plic şi angajarea neformală în muncă, inclusiv pentru persoanele care acceptă aceste salarii. Acestea şi alte măsuri urmează să fie discutate suplimentar.
Potrivit unor date prezentate de experţii independenţi, munca nedeclarată şi achitarea salariilor în plic generează în fiecare an pierderi bugetului public naţional în valoare de 5 mlrd lei.
