Nu există sănătate fără sănătate mintală, spun medicii. Starea de afecțiune mintală nu apare întâmplător, ci este declanșată de factorii personali sau de cei externi. Aceasta reflectă situația din societate, economie, mediul înconjurător. Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de crize importante, inclusiv, criza sanitară de acum câțiva ani, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică, inflația și toate acestea afectează populația atât din perspectivă economică, cât și din punct de vedere psiho-emoțional. În acest context, abordarea provocărilor în materie de sănătate mintală este esențială. Despre impactul crizelor globale asupra sănătății mintale și remedierea acesteia, despre inițiativa europeană de consolidare a capacităților în domeniul sănătății mintale și alinierea Republicii Moldova la această inițiativă, dar și despre reformarea sistemului moldovenesc de sănătate mintală cu suportul României, Elveției și Olandei – au discutat participanții la dezbaterea publică „Parteneriat european în reformarea sistemului de sănătate mintală al Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, Jana Chihai, a declarat că și la nivel mondial, și la nivel național, tulburările mintale și-au luat avânt în special după pandemia COVID-19 și au ajuns pe agenda zilei a multor țări. „Tulburările mintale și de comportament în Republica Moldova vizează circa 70 de mii de persoane, în prevalență. Deja sunt câteva decenii de când depresia este pe locul întâi din toate problemele de sănătate mintală și pe locul doi din toate maladiile în general pe care le experimentează omenirea”, explică președinta Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor din Republica Moldova.
De aceea, spune Jana Chihai, tulburările mintale și de comportament sunt o problemă destul de importantă, care sunt generate de factorii socio-determinanți. „Tulburările mintale severe, acele probleme de sănătate mintală așa ca tulburări de anxietate, tulburările depresive, reacțiile acute la stres, tulburările posttraumatice, durerile psihogene – și-au luat un avânt și depind deja de progresul oamenii și de progresul tehnico-științific. Pandemia COVID-19, în general, a accelerat sau a intensificat aceste probleme și noi ne confruntăm cu foarte multă lume care are plângeri în ceea ce ține de problemele de sănătate mintală”, a precizat șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie a USMF.
Președinta Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Raluca Nica, a menționat că, în România, situația este practic la fel ca în toate țările din Europa. „Pot să vă spun că prevalențele sunt cam aceleași, indiferent de națiune și populație. Bineînțeles că ele vor crește în zonele de populație vulnerabilă, dar evenimente precum cele menționate – pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina – clar că fie au dus la declanșarea unor tulburări mintale pe o vulnerabilitate existentă sau la recăderi în cazul celor care erau stabilizați deja, erau tratați. Și asta cumva, potrivit ei, în mod evident, a crescut în număr în ceea ce privește tulburările, mai ales depresive și anxioase. Lucrul acesta se întâmplă și în România și într-adevăr ca urmare a acestor evenimente se resimte o creștere în populație a tulburărilor mintale”, a notat Raluca Nica.
În ceea ce ține de reforma în sănătate mintală, în România a început ceva mai devreme decât în Republica Moldova. „În anul 2002, apare Legea sănătății mintale, pentru că, până în acel an, România nu a avut o lege pe sănătate mintală. De atunci, reformele au început să meargă, pentru că legea trebuia implementată. Această lege a avut un foarte puternic caracter orientat către respectarea drepturilor pacienților cu probleme psihice, știut fiind faptul că, din păcate, această categorie de pacienți este mai puțin aptă să-și apere aceste drepturi. Acest accent a venit și ca o influență din partea Uniunii Europene, pentru că noi, atunci când am elaborat legea, ne-am uitat la modelele europene. Accentul continuă să fie pus pe drepturile omului, pe drepturile celor care accesează serviciile de sănătate mintală – fie spitalicești, fie comunitare”, a mai spus președinta Ligii Române pentru Sănătate Mintală.
Psihologul și psihoterapeutul, Izabela Moroz, coordonatoarea Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Călărași, a declarat că în cadrul Centrului mereu există beneficiari. În ultima perioada incidența este în creștere urmare a tuturor situațiilor nedorite și neplăcute, cum ar fi pandemia COVID-19, războiul din Ucraina. „Clar lucru, suntem puși în situație de fiecare dată să fim alături de beneficiarii noștri și să le oferim suport, să-i ghidăm în toate situațiile care apar ca urmare a circumstanțelor stresante pentru ei”, afirmă Izabela Moroz.
Coordonatoarea Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Călărași a precizat că, odată cu reforma în sănătate mintală, s-a adus multă valoare în tot ce ține de acest sistem. „Instituția noastră prestează servicii multidisciplinare – servici de asistență medicală, servicii de reabilitare psiho-socială. Suntem specialiști din diferite domenii care lucrăm într-o echipă foarte bună și abordăm beneficiarul holistic. Lucrăm mult cu familia și cu comunitatea. Evident că fluxul de beneficiari a crescut urmare a deschiderii acestor servicii – Centrul Comunitar de Sănătate Mintală. Dar este îmbucurător faptul că ei solicită servicii de calitate, nu doar să li se ofere acel tratament medicamentos sau să i se stabilească un diagnostic, dar să acceseze serviciile de reabilitare. Pun multă valoare pe relațiile în familie, relațiile cu comunitatea, integrarea socială. Noi lucrăm foarte mult pe promovarea sănătății mintale, pe încadrarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală în societate. Foarte mult se lucrează la combaterea stigmatizării și discriminării acestor persoane”, a mai spus Izabela Moroz.
Dezbaterea publică „Parteneriat european în reformarea sistemului de sănătate mintală al Republicii Moldova” este ediția a 12-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.