Parlamentul nu întotdeauna ţine seama de expertiza coruptibilităţii prezentată de societatea civilă, studiu

Parlamentul R. Moldova ar trebui să fie mai receptiv la obiecţiile din expertizele formulate la proiecte de legi anticorupţie din partea societăţii civile. Aceasta este una din concluziile Studiului privind mecanismul de efectuare a expertizei coruptibilităţii proiectelor de acte legislative, lansat miercuri, 8 iulie, de către Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). Galina Bostan, directorul CAPC a spus că premisele analizei efectuate au fost carenţele legislaţiei din R. Moldova, care creează condiţii pentru perpetuarea corupţiei. În perioada 1 octombrie-31 ianuarie 2009, CAPC a analizat 304 proiecte de acte legislative plasate pe pagina web a Parlamentului şi 13 proiecte remise pentru expertiză de alte autorităţi, pentru identificarea prevederilor pasibile să faciliteze actele de corupţie. Eficienţa rapoartelor de expertiză a fost evaluată prin monitorizarea acceptării de către Parlamentul şi Guvernul R. Moldova a observaţiilor şi recomandărilor CAPC. Din numărul total de obiecţii identificate în 258 de proiecte, 1916 au fost acceptate, ceea ce prezintă un randament de 52,01%. Cornel-Virgiliu Călinescu, expert anticorupţie în proiectul MOLICO din cadrul Consiliului Europei, a spus că raportul CAPC trebuie văzut ca pe un semnal. „Acolo unde legislaţia este confuză avem şi corupţie”, a spus Călinescu. În acelaşi timp, după expertizarea altor 8 legi din domeniul anticorupţie, adoptate de către Parlamentul R. Moldova în perioada 2007-2008, eficienţa s-a estimat la doar 38,4%. Potrivit studiului CAPC, eficienţa cea mai scăzută a expertizei coruptibilităţii se atestă la proiectele elaborate de Serviciul de Informaţii şi Securitate (8,5%,) Ministerul Dezvoltării Informaţionale (17,6%) şi Procuratura Generală (18,2%). Pe de altă parte, în cazul celor mai activi autori ai proiectelor de legi, cum este Ministerul Justiţiei, eficienţa rapoartelor CAP este de aproape 60%. „În cazul proiectelor de reglementări anticorupţie, legislativul nu întotdeauna ţine seama de expertiza coruptibilităţii prezentată de societatea civilă, iar Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nu întotdeauna întocmeşte expertiza anticorupţie a acestora, care este una obligatorie”, a remarcat expertul CAPC, Corneliu Gurin. Experţii s-au arătat nemulţumiţi că multe legi intrate în vigoare de scurt timp, au reuşit să fie modificate de până la 20 de ori. Ei s-au referit în special la Codul fiscal şi la cel cu privire la contravenţiile administrative, şi codul de procedură penală. „Modificările frecvente ale unor legi denotă faptul că majoritatea proiectelor de lege sunt făcute şi adoptate în grabă pentru a soluţiona o problemă la moment”, a spus Lilia Ioniţă, expert din cadrul CAPC. Experţii au mai menţionat că cea mai mare parte din proiectele de lege promovează interese contrare interesului public. Studiul privind eficienţa expertizei coruptibilităţii legislaţiei a fost realizat de către CAPC în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în R. Moldova (MOLICO). Acesta a avut ca scop analiza eficienţei procesului de identificare a prevederilor legale pasibile să faciliteze actele de corupţie. Proiectul MOLICO este cofinanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.