Parlamentul European a adoptat Rezoluţia cu privire la situaţia din R. Moldova

Rezoluţia Parlamentului European (PE) referitoare la situaţia din R. Moldova după alegerile din 5 aprilie 2009 a fost adoptată joi, 7 mai, în plenul PE la Stasbourg cu votul a 467 de parlamentari europeni din totalul de 512 prezenţi. 27 au votat împotrivă şi 18 s-au abţinut de la vot, transmite Info-Prim Neo. Propunerea comună de rezoluţie, înaintată de deputaţi din mai multe grupuri, a fost votat fără amendamente. Amendamentul propus de deputatul Marian-Jean Marinescu nu a fost acceptat. Acesta solicitase introducerea numelui lui Sergiu Mocanu alături de cel al lui Gabriel Stati şi al lui Anatol Mătăsaru, arestaţi pe criterii politice, cum figura în propunerea de rezoluţie. În rezoluţie, PE condamnă cu fermitate campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegeri şi îndeamnă autorităţile moldovene să înceteze de îndată orice arestări ilegale şi să conducă ţara în conformitate cu angajamentele şi obligaţiile internaţionale asumate, în ceea ce priveşte democraţia, statul de drept şi drepturile omului. PE subliniază că tensiunile interne existente în R. Moldova sunt foarte mari şi, prin urmare, consideră cu fermitate că este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare. PE insistă ca toţi cei ce s-au făcut răspunzători de violenţe îndreptate împotriva persoanelor reţinute să fie aduşi în faţa justiţiei; insistă ca toate constatările comisiei de anchetă să conducă la o reformă veritabilă a sistemului judiciar şi a forţelor de poliţie din R. Moldova. De asemenea, PE solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a lui Gabriel Stati. PE condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor din opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanţilor opoziţiei. PE deplânge ferm decizia autorităţilor moldovene de extrădare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat, membru al Uniunii Europene, şi solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit de vize pentru cetăţenii români. PE îndeamnă, totodată, insistent Consiliul şi Comisia să revizuiască sistemul de vize al UE pentru R. Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfăşura în condiţii mai bune; îşi exprimă însă speranţa că cetăţenii moldoveni nu vor profita de un sistem de călătorie şi de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă. PE solicită dovezi clare şi substanţiale în sprijinul oricăror acuzaţii lansate de guvernul moldovean cu privire la presupusele acţiuni criminale ale protestatarilor şi implicarea unor guverne străine. Deşi condamnă toate actele de violenţă şi vandalism, PE consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional”; consideră că protestele au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din R. Moldova. PE consideră că singura cale pentru a depăşi actuala situaţie din Moldova o reprezintă un dialog constructiv cu partidele din opoziţie, cu societatea civilă şi cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale şi subliniază faptul că orice noi alegeri necesită un consens între opoziţie şi guvern privind îmbunătăţiri concrete ale procesului electoral. PE solicită Consiliului să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în R. Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii în procesul de reformare, în special în domeniile poliţiei şi justiţiei. Totodată, solicită Comisiei să prezinte un raport detaliat cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în R. Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernări şi dezvoltării democratice. PE reafirmă angajamentul său de a continua un dialog de substanţă cu R. Moldova, dar subliniază, totodată, că o consolidare continuă a relaţiilor, inclusiv prin încheierea unui nou acord îmbunătăţit, ar trebui să fie condiţionată de un angajament real şi evident al autorităţilor moldovene în favoarea democraţiei şi a drepturilor omului. Rezoluţia va fi transmisă Consiliului, Comisiei, Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei şi OSCE şi Guvernului şi Parlamentului Republicii Moldova.