Parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege privind protecţia datelor cu caracter personal

Parlamentul a votat vineri, 10 noiembrie, în prima lectură, un proiect de lege cu privire la prelucrarea şi datelor cu caracter personal. Conform proiectului de lege, datele cu caracter personal sau datele despre o persoană fizică ce permit identificarea ei directă sau indirectă pot fi de două tipuri: accesibile publicului larg, cum ar fi numele de familie, prenumele, patronimicul, anul şi locul naşterii, domiciliul, numărul de telefon, informaţii referitoare la profesie ş. a., şi categorii speciale de date cu caracter personal care sunt originea etnică sau rasială, starea sănătăţii, precum şi datele cu caracter personal privind condamnările penale. Scopul proiectului de lege vizat este crearea şi dezvoltarea cadrului juridic naţional în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal şi reglementarea relaţiilor de colectare a informaţiei, păstrare, prelucrare automatizată, transmitere şi utilizare a lor; stabilirea drepturilor subiecţilor datelor cu caracter personal şi obligaţiilor celor care prelucrează aceste date. Iurie Stoicov, preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, a declarat, în plenul parlamentului, că proiectul în cauză a fost recent expertizat de către Consiliul Europei, care a constatat că acesta conţine aspecte pozitive de reglementare a protecţiei datelor cu caracter personal în R. Moldova, în baza standardelor europene. De asemenea, CoE a formulat şi unele obiecţii, printre care cea referitoare la Centrul Naţional de protecţie a datelor cu caracter personal, instituţie care urma să fie creată în conformitate cu proiectul de lege. Obiecţia viza împuternicirea Centrului cu realizarea controlului de stat în domeniul garantării şi protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului la prelucrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal, precum şi cu abilitatea de a exercita funcţiile de elaborare a politicii de stat în domeniu şi de a reprezenta interesele R. Moldova în organismele internaţionale. Potrivit lui Stoicov, aceste competenţe ar putea fi delegate instituţiei avocaţilor parlamentari din cadrul Centrului Drepturilor Omului. Mai mulţi deputaţi printre care şi vicepreşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat, Vladimir Filat, s-au pronunţat împotriva delegării acestor împuterniciri Centrului pentru Drepturilor Omului, pentru a nu dubla funcţiile acestuia. Filat a declarat pentru presă că „problema constă în faptul că Republica Moldova nu a avut o asemenea lege foarte importantă timp îndelungat”, de aceea unele prevederi din proiect ridică mari semne de întrebare. Deputatul şi-a exprimat speranţa că în cadrul discuţiilor în lectura a doua vor fi luate în calcul toate propunerile Consiliului Europei şi vor fi operate amendamentele necesare. Până în prezent, colectarea şi prelucrarea datelor personale ale cetăţenilor era înfăptuită de mai multe instituţii de stat, ca Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale sau Ministerul Dezvoltării Informaţionale.