Parlamentul a răspuns îngrijorării ambasadelor străine privind libertatea de exprimare în R. Moldova printr-o iniţiativă care va îngrădi şi mai mult accesul la informaţie. Sondaj Info-Prim Neo

La o săptămână după ce Ambasadele şi organizaţiile internaţionale, acreditate la Chişinău, îşi exprimau îngrijorarea privind evoluţiile în domeniul libertăţii presei în R. Moldova, Parlamentul aduce în discuţie o iniţiativă legislativă ce va îngrădi dreptul societăţii la informarea corectă prin sistarea transmiterii în direct, la posturile naţionale de radio şi televiziune, a şedinţelor plenare ale Legislativului. Proiectul de lege, semnat de deputatul comunist Victor Stepaniuc şi creştin-democraţii Iurie Roşca şi Ştefan Secăreanu, prevede modificarea articolului 82 din Regulamentul Parlamentului care reglementează mediatizarea şedinţelor organului legislativ. Iniţiativa semnată luni a fost examinată, în regim de urgenţă, în una din comisiile parlamentare, iar joi, 22 martie, s-a decis examinarea ei în cadrul şedinţei plenare de vineri. [De ce sunt îngrijoraţi străinii] Ambasadele şi organizaţiile internaţionale, acreditate la Chişinău, au difuzat, la 15 martie, o declaraţie comună în care îşi exprimau îngrijorarea vizavi de evoluţiile privind libertatea presei în R. Moldova, reamintind angajamentele asumate de Chişinău în cadrul Planului de Acţiuni RM-UE şi al altor acorduri internaţionale, inclusiv angajamentul pentru fluxul liber de informaţie stipulat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Diplomaţii străini au îndemnat RM să adere în totalitate la obligaţiile sale în cadrul OSCE, UE şi Consiliul Europei, precum şi în cadrul altor angajamente internaţionale, iar organele responsabile să implementeze integral standardele internaţionale în domeniul libertăţii presei, astfel încât cetăţenii RM să aibă acces la o informaţie deschisă şi obiectivă din partea tuturor actorilor în campania electorală. [Iniţiativă cu „undă verde”] La doar câteva zile, la 19 martie, trei deputaţi au semnat o iniţiativă legislativă prin care solicită modificarea art.82 din Regulamentul Parlamentului, care ar urma să fie modificat astfel: „Şedinţele în plen ale Parlamentului… pot fi transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu Codul Audiovizualului, sau la iniţiativa Parlamentului, prin decizia adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Stenogramele şedinţelor publice sunt plasate pe web-site-ul oficial al Parlamentului. Comunicatele oficiale despre şedinţele plenare se fac publice numai prin intermediul Serviciului de presă al Parlamentului”. Autorii şi-au argumentat iniţiativa prin necesitatea economisirii banilor publici şi prin audienţa nesemnificativă a acestor transmisiuni. Deja la 21 martie, proiectul a fost discutat în cadrul comisiei, iar la 22 martie, această chestiune a fost introdusă pe agenda şedinţei de vineri. Joi, mai mulţi deputaţi, inclusiv Veaceslav Untilă, Leonid Bujor, Dumitru Braghiş au cerut amânarea discutării amendamentului, invocând ilegalitatea acestei legi. Conform deputaţilor, modificările se fac la ultima redacţie a RP, care nu a intrat încă în vigoare, nefiind publicat în „Monitorul Oficial”. Majoritatea formată din comunişti şi PPCD-işti a respins propunerile acestor legislatori. [O idee „proastă”, de natură electorală] Analistul politic Mihai Godea, directorul executiv al Centrului „Contact”, a declarat pentru Info-Prim Neo că această iniţiativă legislativă „este una proastă”, care a pus punct celor „10 condiţii” înaintate de opoziţie la momentul votării preşedintelui RM. Potrivit lui Godea, transmiterea în direct a şedinţelor Legislativului a dat posibilitate cetăţenilor să cunoască prestaţia deputaţilor, să urmărească activitatea neredactată a forului legislativ. Iniţiativa, cu un profund caracter electoral, loveşte direct în transparenţa activităţii Legislativului, în dreptul cetăţeanului de a fi informat, iar coaliţia de guvernământ încearcă, prin această metodă, să-şi retuşeze imaginea. [Decizie eminamente politică] Analistul economic Veaceslav Ioniţă, membru al Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM), demolează argumentul autorilor, precum că din bugetul statului se cheltuiesc prea mulţi bani pentru asigurarea transmisiunilor. Ioniţă susţine că TRM are, pe anul curent, un buget de peste 60 mil. lei, acordaţi inclusiv pentru difuzarea emisiunilor de interes public. Cât priveşte „ratingul scăzut” al transmisiunilor, invocat de autori, Ioniţă spune că este o logică eronată, fiindcă nimeni n-a efectuat măsurări de audienţă. Expertul susţine că este vorba despre o decizie absolut politică. Prin sistarea transmisiunilor, opoziţia este privată de dreptul de a fi auzită. „Este o decizie a coaliţiei de guvernământ, care nu-i face cinste”, a conchis Veaceslav Ioniţă. [La un pas de blocarea totală a transmisiunilor din Parlament] Purtătorul de cuvânt al Alianţei „Moldova Noastră”, Victor Osipov, susţine că singurul drept obţinut de cetăţeni în 2005 - cel de a urmări în direct şedinţele Parlamentului - este transformat într-un moft al majorităţii parlamentare comunisto-ppcdiste, care va tria, va filtra emisiunile după bunul lor plac. Transmisiunile şedinţelor plenare sunt singura condiţie care nu repeta, nu copia nişte angajamente din Planul de Acţiuni RM-UE, şi singura îndeplinită. Odată cu sistarea acestora, ppcdiştii calcă în picioare singurul reper al acelui act în timpul căruia au vândut liderului comunist opţiunea electoratului creştin-democrat”, spune sursa citată. Potrivit lui Osipov, „iniţiativa respectivă confirmă politica actualei coaliţii de limitare a dreptului la expresie, a accesului la informaţie şi de extindere a controlului politic asupra informării societăţii”, după adoptarea unui Cod al Audiovizualului imperfect, privatizarea posturilor municipale de către PCRM şi PPCD, transformarea ziarelor „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova” în ziare de buzunar, care deservesc direct interesele coaliţiei. „Era singurul mijloc prin care lumea putea vedea dezbaterile parlamentare, putea auzi şi un alt punct de vedere. La televiziunile din RM nu există nici o emisiune de dezbateri publice, ştirile de la TVM sunt dedicate aproape în jumătate conducerii ţării, fără a oferi societăţii civile dreptul de a-şi expune punctul de vedere pe marginea activităţii puterii”, susţine sursa citată. Potrivit acestuia, procesul de adoptare a unei decizii este unul anevoios, impune anumite proceduri. În cazul în care deciziile se vor lua ad-hoc, echipele de televiziune trebuie să se mobilizeze imediat, să-şi ia carele şi să se deplaseze imediat la Parlament. Osipov consideră că asemenea iniţiativă vorbeşte despre neprofesionalismul autorilor ei. [Iniţiativă ce a oficializat coaliţia roş-oranj] Publicistul Constantin Tănase afirmă că prin semnarea iniţiativei legislative de către doi lideri ai PPCD şi unul al partidului comunist s-a instituţionalizat coaliţia de guvernământ formată din aceste două partide. Deja par jenante şi hilare declaraţiile despre aşa-zisul parteneriat politic între comunişti şi creştin-democraţi. Prin semnăturile sale sub o iniţiativă legislativă absolut politică, Roşca şi Stepaniuc au oficializat coaliţia roş-oranj, spune Tănase. Potrivit directorului publicaţiei „Timpul de dimineaţă”, iniţiativa respectivă este una politică, îndreptată împotriva opoziţiei, fără a avea nimic în comun cu motivele invocate în Nota informativă a solicitanţilor de modificare a legii. „Prin această iniţiativă se închide singurul şi ultimul canal public de contact între opoziţia parlamentară şi societate. Formularea că prin decizia majorităţii şedinţele pot fi transmise la radio şi TV este iezuită, fiindcă se ştie care este această majoritate – partidul comunist şi PPCD”, spune publicistul, subliniind că înaintarea acestui proiect în preajma campaniei electorale demonstrează cât de deranjată este majoritatea parlamentară luările de poziţie ale opoziţiei. [Se ştie deja care şedinţe vor fi televizate şi care nu vor fi] Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice Libere (APEL), Alexandru Dorogan, susţine că autorii iniţiativei au şi decis deja când vor transmite şi când nu vor transmite şedinţele Legislativului, fiindcă în iniţiativă se spune că decizia respectivă va fi luată de majoritatea parlamentară, care este reprezentată chiar de autorii amendamentului. Dorogan afirmă că iniţiativa nu se sprijină pe niciun argument, ci doar pe interesul autorilor. „Dacă acceptăm ideea că TPM este o instituţie publică şi reprezintă interesele publicului, consider că acest amendament contravine intereselor publicului, fiind îngrădit dreptul constituţional de acces la informaţie, dreptul de a şti, de a se documenta de la surse”, spune sursa citată, subliniind că astfel parlamentarii se vor îngrădi de public, ca acesta să nu vadă cum dorm în Legislativ, cum bat apa în piuă la tribună şi nu fac nimic, convenindu-le reportajele sumare, pieptănate de la „Mesager”. Totodată, Dorogan susţine că, şi din punct de vedere tehnic, iniţiativa este una aberantă, deoarece carele TV trebuie să meargă de fiecare dată la Parlament şi să aştepte ce va decide majoritatea. În afară de aceasta, trebuie efectuate modificări ad-hoc de grilă, iar cei interesaţi nu vor putea să-şi planifice orele de vizionare pentru a afla ce legi s-au adoptat. [Nimeni nu mai crede că comuniştii ar fi îndeplinit cele 10 condiţii ale PPCD] Preşedintele Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, a declarat pentru Info-Prim Neo că de mult nimeni nu mai crede că partidul de guvernământ ar fi intenţionat să îndeplinească cele 10 condiţii înaintate de PPCD atunci când a acceptat „târgul politic” de la 4 aprilie. Una din aceste condiţii, aproape unica, a fost transmisiunea în direct a şedinţelor Parlamentului, iar sistarea acestora, la iniţiativa partenerilor politici, va priva cetăţenii de o sursă de informaţie de drept public, iar opoziţia parlamentară – de a se face auzită de electorat, neavând acces la aşa-zisele posturi publici, care aduc osanale doar guvernanţilor. Referindu-se la cele 10 condiţii, Macovei a spus că marea majoritate a acestora nu a fost îndeplinită, lucrurile nu s-au schimbat, nu a avut loc deetatizarea presei, ci mai degrabă strangularea ei. [Scurt istoric al suspendării] TV „Moldova 1” a început să transmită în direct şedinţele Parlamentului de la Chişinău la 12 mai 2005. Chiar de la prima transmisiune în direct, liderul fracţiunii comuniste, Eugenia Ostapciuc, a cerut suspendarea acestora, pe motiv că „pentru fiecare se cheltuieşte circa 33 mii de lei”. La finele anului trecut, fracţiunea parlamentară comunistă a insistat asupra suspendării transmisiunilor în direct a şedinţelor Parlamentului, pe care le considera „ineficiente”. Comuniştii au propus crearea unor emisiuni de sinteză la radio şi TV, care ar relata sumar despre activitatea parlamentară. Atunci, PPCD s-a opus acestei iniţiative, declarând că „transmisiunile şedinţelor în direct reprezintă un consens politic între partidul de la guvernare şi opoziţie”. La moment, PPCD şi-a schimbat părerea, venind cu două semnături sub această iniţiativă, contra unei semnături a comuniştilor.