 |
|
| Anatol Țăranu | |
Istoricul a cea ce poartă numele de Ziua Victoriei de 9 mai este unul controversat și poate fi înțeles mai bine doar dacă este văzut pe bucățele, ca o piesă de puzzle, în care acest eveniment apare în toată complexitatea sa. Totul s-a început de la actul de capitulare a Germaniei naziste, care a fost semnat seara târziu pe 8 mai 1945 (9 mai, după ora Moscovei), într-o suburbie a Berlinului. Fusul orar, dar și ambiția lui Stalin de a face o figură aparte din rolul Uniunii Sovietice în cel de al Doilea Război Mondial, a determinat celebrarea în zile diferite a actului capitulării Germaniei în Occident și la Moscova, pe 8 și respectiv 9 mai.
În URSS au exista doar 4 parade militare dedicate Victoriei
În Uniunea Sovietică, când încă erau în viață mulți veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, au fost organizate doar patru parade militare de Ziua Victoriei. Prima în iunie 1945, după care Stalin, speriat de sentimentul crescut al demnității civice a soldaților învingători ai fascismului german, a mers pe calea minimalizării valorii publice a Zilei Victoriei, concomitent, declanșând un val nou de represiuni politice pentru consolidarea regimului politic totalitar. Apoi, deja cu începere din epoca Brejnev, au fost organizate încă trei parade militare fastuoase - pe 9 mai în 1965, 1985 și 1990. Deci, până în 1965, ziua de 9 mai în Uniunea Sovietică era o zi ca oricare alta, purtând neoficial conotația unei zile de comemorare a celor căzuți în război și o ocazie a veteranilor de a se aduna împreună pentru a rememora trecutul combatant. În schimb, principalul narativ propagandistic sovietic era axat pe parada militară anuală cu uriașe coregrafii, organizată în noiembrie, pentru a sărbători „marea revoluție din octombrie”.
După căderea URSS, până în 1995, Ziua Victoriei în Rusia ca și în tot spațiul post-sovietic, nu comporta o valență oficială aparte. Însă în 1995, în urma eșecului lamentabil al Rusiei în primul război din Cecenia, Boris Elțîn, președintele rus de atunci, a folosit aniversarea a 50-cea de la biruința asupra Germaniei naziste ca oportunitate de PR, organizând o paradă militară la Moscova și invitând o mulțime de demnitari străini la ea, inclusiv președintele american de atunci Bill Clinton. Din acel an, paradele de 9 mai în Rusia au devenit anuale, iar sub președintele Putin au luat proporții și mai de amploare, prefăcându-se într-un fel de „exhibiționism patriotic”. În continuare, ziua de 9 mai a devenit, în primul rând, o sărbătoare de propagandă a Kremlinului și tot mai puțin de comemorare a victimelor celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial.
Victorie capturară în scopuri ideologice
În realitate, Ziua Victoriei de 9 mai a fost confiscată de propaganda Kremlinului și prefăcută în element al ideologemei de stat a Rusiei lui Putin, tot mai mult axată pe ideea refacerii „Rusiei istorice”. Ca și orice ideologie imperialistă, conceptul „Rusiei istorice” avea nevoie și de o simbolistică atrăgătoare. Cu acest prilej, începând cu 2005, la inițiativa unor organizații din Federația Rusă, preluată și amplificată până la refuz de specialiștii în tehnologii politice ale Kremlinului, pe scenă apare panglica Sfântului Gheorghe instituită arbitrar ca simbol al Zilei Victoriei asupra Germaniei Naziste.
Panglica bicoloră niciodată nu a avut o utilizare simbolistică largă în perioada sovietică. Mai mult, această panglică a fost pe larg utilizată în timpul războiului de către armata lui Vlasov, colaboraționiști cu Hitler. Din acest punct de vedere, panglica poate fi pe bună dreptate atribuită simbolisticii fasciste din timpul războiului, dar prin imaginația distorsionată în plan istoric a propagandiștilor Kremlinului, impusă ca semn distinctiv luptătorilor cu fascismul german. Inventarea propagandistică al acestui simbol fals antifascist, panglica bicoloră, a demarat de atunci într-o acțiune anuală de distribuire a panglicilor în rândul populației, inclusiv în fostele republici sovietice. Această acțiune devenind una din cele mai de succes operațiuni ideologice ale imperialismului rus în spațiul post-sovietic.
Panglica bicoloră – simbol militarist
În 2011, simbolul panglicii bicolore a fost suplimentat cu inițiativa marșurilor așa numitului Regiment nemuritor, când pe 9 mai se poartă pe străzi pozele rudelor care au luptat în război. Fenomenul s-a răspândit inițial în mai multe orașe din Rusia, iar după 2014, grație eforturilor guvernanților de la Kremlin, a început să fie prezent și în alte țări, în primul rând, în spațiul CSI. Caracterul fabricat al acestor manifestări îl dovedesc multiplele imagini nimerite în presă cu fotografii ale veteranilor ulterior aruncate la coșuri de gunoi sau pe unde apucau, ceea ce denotă că de multe ori participanții la aceste marșuri duceau cu ei fotografii la întâmplare, distribuite de organizatori și nu neapărat ale rudelor. În Republica Moldova primii care au organizat un așa eveniment a fost PSRM, în anul 2016.
Până în 2014, panglica Sfântului Gheorghe era ceva ce se vedea, ocazional, de 9 mai, pe piepturile politicienilor și pe mașinile susținătorilor. Doar că din 2014, în urma crizei din Ucraina, panglica Sfântului Gheorghe a devenit un simbol militarist rus asociat separatiștilor pro-ruși. La acea etapă chiar și Belarusul a anunțat că va sărbători Ziua Victoriei fără panglica Sfântului Gheorghe, tot așa cum multe alte țări post-sovietice au renunțat la ea ca simbol al Victoriei. Declanșarea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei în 2022, însoțită de folosirea pe larg a armatei agresoare a panglicii bicolore, a discreditat fundamental acest simbol, prefăcându-l în unul al agresiunii și războiului.
Începutul oprit al desprinderii de „lumea rusă”
Pentru a-și proteja siguranța națională, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legislația care interzice utilizarea literelor Z și V și a panglicii Sfântului Gheorghe folosite în calitate de simboluri ale armatei ruse în războiul din Ucraina, astfel, legislația moldovenească a interzis difuzarea sau promovarea simbolurilor care se asociază cu agresiunea militară, cu crimele de război și crimele împotriva umanității. Pe această cale a demarat procesul de desprindere a societății moldovenești de simbolistica lumii ruse și de creștere a gradului de reziliență a statului în fața pretențiilor imperialiste ale Moscovei. Interpretarea recentă a Curții Constituționale a acestei legislații, care a deschis poarta pentru reintroducerea simbolisticii războiului imperialist în spațiul public moldovenesc, poate pe bună dreptate concepută ca un atentat la siguranța națională.
Spre deosebire de decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, în alte foste republici sovietice practica legislativă este îndreptată pe direcția protejării maxime a spațiului public din aceste țări de imixtiunea ideologiei și propagandei imperialiste. De exemplu, Parlamentul Letoniei a adoptat recent, pe 20 aprilie, în două lecturi, în regim de urgență, legea „Cu privire la interzicerea anumitor evenimente publice pe 9 mai”. Astfel, desfășurarea oricăror evenimente publice pe 9 mai, cu excepția celor legate de Ziua Europei, este interzisă. Potrivit adnotării oficiale, scopul legii este de a proteja interesele statului și ale societății letone, pentru a preveni dezordinea și pentru a proteja sănătatea și moralitatea publică. În plus, legea urmărește să prevină amenințarea și denigrarea valorilor Letoniei ca stat democratic și ca stat național, inclusiv divizarea societății, glorificarea războiului, agresiunea militară, totalitarismul și violența, precum și reflectarea distorsionată a evenimentelor istorice. Decizia a fost luată, de asemenea, în semn de solidaritate cu poporul ucrainean.
În schimb, în Republica Moldova se așteaptă pe 9 mai reluarea bacanalei de sărbătoare în spiritul revanșei imperialiste ruse, cu folosirea pe larg a simbolului războiului în formula panglicii bicolore. Partidul Șor, căruia i s-a asociat PSRM, deja a anunțat desfășurarea la Chișinău a marșului așa-numitului regiment nemuritor, chiar dacă în Rusia, precum și în Transnistria separatistă această manifestare în spațiul public în acest an a fost abrogată. Folosindu-se de decizia neinspirată a Curții Constituționale, partidele pro-ruse moldoveniste intenționează prin acțiunile sale pe 9 mai să mențină gradul de tensiune în societatea moldovenească, să-și justifice pe deplin calitatea de coloana a cincea care promovează interesele imperialismului rus în Republica Moldova. Așa cum propaganda Kremlinului folosește în scopuri imperialiste memoria soldaților care s-au sacrificat în lupta cu fascismul în al Doilea Război Mondial, tot așa și agentura rusă la Chișinău atentează speculativ la memoria eroilor în interes îngust de partid.
Observator sau promotor al tradițiilor noi?
În această situație complicată, partida pro-europeană va alege cea mai proastă tactică de comportament, dacă va rămâne pe post de observator pasiv al bacanalei stradale a coloanei a cincea în ziua de 9 mai. Este nevoie ca tradiția de comemorare a eroilor luptei împotriva fascismului, moștenită încă din practicele sovietice, să fie suplinită cu o tradiție nouă și animată de sărbătorirea Zilei Europei pe 9 mai. Deja în acest an, în ziua de 9 mai la Chișinău poate fi organizat un miting reprezentativ al partidei pro-europene cu tematică antifascistă și anti-război. Doar așa va fi umbrită acțiunea destabilizatoare a partidei pro-ruse în Moldova și va fi demonstrat unei lumi întregi, că panglica Colorado nu-i reprezintă pe cetățenii moldoveni, ci doar o parte marginală a societății moldovenești.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.