Pacienţii recunosc că oferă în continuare mită medicilor

Pacienţii recunosc că oferă în continuare plăţi neoficiale medicilor, iar cei din urmă susţin că impactul corupţiei în instituţiile medicale este minim. „Ce folos că avem poliţă medicală, dacă nu ne ajută cu nimic. Când mergem la medicul de familie, de obicei, ne recomandă investigaţii medicale contra plată, pe motiv că talonaşele gratuite pentru investigaţiile prevăzute în programul de asigurări s-au epuizat. Iar banii medicul îi pune, de regulă, undeva într-un safeu, fără a elibera bon de casă”, s-a plâns Aliona, pacientă a Centrului Medicilor de Familie nr. 6. Nicoleta, o altă pacientă, a comunicat reporterului Info-Prim Neo că, pentru eliberarea unui certificat medical, un medic a policlinicii raionale din Edineţ a pretins 30 de lei. „La finele anului 2008 am făcut un tratament la spitalul municipal „Sfânta Treime” din Chişinău. Nu aveam poliţă de asigurare şi am achitat pentru zilele de spitalizare medicului. Am vrut să dau banii în casa spitalului, însă medicul a insistat să îi dau lui spunând că o va face personal. Am plătit în jur de 150 lei pentru fiecare zi de spitalizare. Medicul a trecut prin aparatul de casă banii doar pentru 2 zile şi nu pentru 7 cât am fost internat”, a povestit Veaceslav. Alţi pacienţi au spus că oferă bani şi cadouri medicilor în semn de mulţumire şi nu pentru că ar fi obligaţi sau li s-ar cere. „Am beneficiat de un tratament la Spitalul Clinic Republican din Chişinău. I-am dat medicului 200 de lei pentru că m-a ajutat. Şi medicul nostru de familie este o doamnă foarte binevoitoare. În semn de recunoştinţă îi oferim cutii de bomboane, iar câteodată şi bani”, a recunoscut Dumitru. Directorul spitalului clinic municipal de copii „Valentin Ignatenco”, Nicolae Stavciuc, spune că medicii nu ar accepta şi nu ar pretinde plăţi neoficiale, dacă ar fi plătiţi mai bine. „Dacă medicii ar avea un salariu pe măsura muncii prestate, atunci problema corupţiei în sistemul medical s-ar rezolva de la sine. Medicul trebuie să ocupe un loc important în societate. Însă, în R. Moldova atât societatea, cât şi mass-media găsesc la medici doar lucruri negative, fără a încerca să înţeleagă esenţa acestei probleme”, a menţionat Nicolae Stavciuc. El a mai spus că selecţia medicilor la angajare ar trebui să fie mai riguroasă, în sensul să fie acceptaţi la muncă doar „profesioniştii cu calităţi omeneşti”. Ieronim Ciumaş, vicedirectul Staţiei municipale Chişinău de asistenţă medicală urgentă, se declară convins că medicii care activează la serviciul de urgenţă sunt cei mai puţin afectaţi de corupţie: „Serviciul de urgenţă a fost şi va rămâne una din instituţiile cel mai puţin afectate de fenomenul corupţie, iar acest lucru se datorează faptului că în circa 80% din cazuri sunt solicitaţi de persoane social-vulnerabile de la care nu se pretind bani”. Pentru a combate corupţia în rândurile medicilor, Ieronim Ciumaş sugerează autorităţilor să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi de trai a medicilor, să le ofere gratuit spaţii de locuit. Consilierul Ministerului Sănătăţii, Eduard Boldu, spune că în responsabilitatea ministerului intră elaborarea politicilor de combatere a corupţiei. La modul practic, ţine de fiecare instituţie medicală şi pacient să lupte împotriva acestui flagel. Şeful Direcţiei Sănătate din municipiul Chişinău, Mihai Moldovanu, este de părere că nu se poate lupta cu fenomenul corupţiei pentru că, de regulă, pacienţii comunică cu întârziere, sau nu o fac deloc, despre cazuri în care sunt impuşi să ofere plăţi neoficiale medicilor. Maria Badan, coordonator în cadrul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), organizaţie care a monitorizat realizarea Planului Preliminar de Ţară în sistemul sănătăţii, a spus că acţiunile întreprinse au permis schimbări la nivel de politici, care în timp vor diminua riscurile corupţiei în rândurile medicilor. Potrivit unui sondaj realizat de Transparency International, 60,4% din respondenţi consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit în instituţiile medicale. Numărul acestora nu s-a modificat esenţial de la începutul realizării PPŢ (68,9%), având în vedere marja de eroare de 4%. Prin Planului Preliminar de Ţară, Guvernul R. Moldova şi-a asumat să continue, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), reformele de reducere a corupţiei pe 5 dimensiuni: 1. Consolidarea capacităţii sistemului judecătoresc în prevenirea şi combaterea corupţiei; 2. Consolidarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile şi mass-media; 3. Prevenirea şi combaterea corupţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii; 4. Prevenirea şi controlul corupţiei în administraţia fiscală, vamală şi organele de poliţie şi 5. Reformarea şi optimizarea activităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Cu acest scop, Guvernul RM a beneficiat de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD din partea Guvernului SUA. Măsurile prevăzute de PPŢ urmau a fi realizate în perioada 2007-2008.