Pacienţii nu resimt încă efectele activităţilor anticorupţie din domeniul sănătăţii

O pătrime dintre activităţile prevăzute de Planul Preliminar de Ţară (PPŢ) în domeniul sănătăţii încă nu au fost finalizate. Întârzierile amână crearea efectelor pozitive ale activităţilor desfăşurate. Sondajele demonstrează că, deocamdată, percepţia pacienţilor cu privire la corupţie în sistemul de sănătate nu s-a îmbunătăţit, transmite Info-Prim Neo. Aceasta este una dintre concluziile raportului de monitorizare privind implementarea PPŢ, prezentat marţi, 10 februarie, de organizaţiile neguvernamentale care fac parte din Alianţa Anticorupţie. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării pentru trimestrul patru al anului 2008 şi este ultimul raport lansat de societatea civilă. 58% din activităţi (15 la număr) au fost realizate în totalitate. 15% sau patru activităţi se află în proces de realizare, în limitele timpului prevăzut. Printre acestea se numără elaborarea standardelor şi protocoalelor clinice, adoptarea cadrului normativ necesar pentru realizarea drepturilor şi responsabilităţilor pacientului privind accesul la informaţie, instruirea în procurări. Totodată, o pătrime sau şapte din activităţi depăşesc termenele prevăzute. Sunt în întârziere de 6-9 luni activităţi precum: mecanismul de protecţie a avertizorilor de integritate, legislaţia cu referire la răspunderea medicilor şi crearea paginilor electronice a instituţiilor medico-sanitare. Cea mai mare parte a acestor activităţi în întârziere necesită schimbări legislative şi instituţionale, care nu depind doar de Ministerul Sănătăţii (MS), dar şi de alte instituţii publice, private şi profesionale. Maria Badan, coordonator în cadrul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), organizaţie care a monitorizat realizarea PPŢ în sistemul sănătăţii, a spus că au fost făcuţi paşi foarte importanţi în domeniu, însă mai este mult de lucrat. Totodată, este important ca monitorizarea din partea societăţii civile să continue, a menţionat Maria Badan. Potrivit acesteia, MS a fost, în mare parte, o instituţie deschisă, ceea ce nu se poate spune despre alte instituţii medicale. Aplicarea tehnicii „clientul misterios” în 24 de instituţii medicale a demonstrat că instituţiile nu sunt întotdeauna deschise, în special când este vorba de planificarea unei vizite la medic sau transferul de la un medic de familie la altul, a precizat Badan. Potrivit unui sondaj realizat de Transparency International, 60,4% din respondenţi consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit în instituţiile medicale. Numărul acestora nu s-a modificat esenţial de la începutul realizării PPŢ (68,9%), având în vedere marja de eroare de 4%. Conform datelor exit poll-urilor, în instituţiile medicale mai mult de jumătate din pacienţi, atât din spitale clinice, cât şi din centre ale medicilor de familie, nu sunt familiarizaţi cu standardele şi protocoalele clinice. Unui număr mare de pacienţi nu li se asigură spaţiu privat de examinare în timpul consultaţiei medicale. Prin PPŢ, Guvernul R. Moldova şi-a asumat să continue, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), reformele de reducere a corupţiei în cinci domenii. Cu acest scop, Guvernul RM a beneficiat de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD din partea Guvernului SUA. Măsurile prevăzute de PPŢ urmau a fi realizate în perioada 2007-2008. Activitatea Alianţei Anticorupţie de monitorizare este parte a Programului „Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova”, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Programul este finanţat de MCC şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul PPŢ.