Oul, un atribut al sărbătorii de Paşti, este simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei

Oul, un atribut neapărat al sărbătorilor de Paşti, este un simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei, fiind el însuşi purtător de viaţă. Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Isus - când Mântuitorul a fost bătut cu pietre, acestea, atingându-L, s-au transformat în ouă roşii. Alte legende afirmă ca Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au însângerat sub cruce şi că după ce Isus a fost răstignit, cărturarii saduchei şi rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocosul pe care-l mâncam şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Isus". Nici nu şi-a terminat acela spusele că ouăle s-au şi făcut roşii. Culorile folosite la ornarea ouălor de Paşti corespund unei anumite simbolistici, astfel că roşu este simbolul sângelui, soarelui, focului, dragostei şi bucuriei de viaţă, galbenul întruchipează lumina, tinereţea, fericirea, recolta, ospitalitatea, verdele – speranţa, reînnoirea naturii, prospeţimea, rodnicia, albastrul – azurul cerului, sănătatea, vitalitatea, violetul - stăpânirea de sine, răbdarea, încrederea în dreptate şi negrul - absolutismul, statornicia, eternitatea. În tradiţia populară românească ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase - vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în felurite situaţii.