OSCE presupune că negocierile Chişinău-Tiraspol ar putea începe în octombrie

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) declară că a convenit luni, 8 septembrie, cu Rusia şi Ucraina să insiste ca R. Moldova şi regiunea transnistreană să înceapă negocieri directe, ca urmare a războiului din Georgia de luna trecută, transmite agenţia Reuters preluată de Info-Prim Neo. "Toţi participanţii la consultări au convenit să înceapă negocierile pe marginea proiectului de statut al regiunii transnistrene în formatul 5+2 şi vor încerca să convingă cele două părţi să participe activ", a spus Heikki Talvitie, emisarul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE. Un consilier al emisarului Heikki Talvitie a spus că nu a fost stabilită o dată fixă la care să înceapă negocierile directe, dar OSCE se aşteaptă că acestea ar putea începe chiar în octombrie. "Evident, criza din Georgia a fost unul din factori" a spus consilierul Mikko Kivikoski, întrebat cum a fost posibil să se ajungă la o înţelegere. "Acest mesaj vine din părţi diferite şi ne sugerează că toţi sunt gata de negocieri", a mai spus acesta. "Important este să avem o înţelegere între mediatori şi observatori pentru a începe într-adevăr negocierile cu privire la statut" a spus consilierul Mikko Kivikoski. "Bineînţeles că va fi un drum pietros şi nu va fi uşor, dar cel puţin lucrurile se mişcă”, a adăugat consilierul. OSCE anunţă că reprezentanţii Statelor Unite ale Americii şi ai Uniunii Europene de asemenea au fost prezenţi la întrevederea de la Viena. Negocierile în formatul "5+2" presupun participarea Chişinăului şi Tiraspolului în timp ce în grupul "3+2" intră doar OSCE, Rusia şi Ucraina ca mediatori, plus SUA şi UE ca observatori. Spre deosebire de escaladarea din Georgia, Kremlinul se arată decis să accelereze medierea în privinţa Transnistriei. Preşedintele Dmitri Medvedev s-a întâlnit în ultimele săptămâni cu preşedintele moldovean şi cu liderul de la Tiraspol. În 2003, Moldova a respins un compromis elaborat de Rusia, cunoscut sub numele „Memorandumul Kozak”. Proiectul propunea o largă autonomie regiunii din stânga Nistrului, dar şi dreptul de veto în chestiuni de importanţă naţională.