Organizaţii nonguvernamentale cer concurenţilor electorali să garanteze conştient protecţie socială fiecărui cetăţean
https://www.ipn.md/ro/organizatii-nonguvernamentale-cer-concurentilor-electorali-sa-garanteze-constien-7967_976604.html
Platformele concurenţilor electorali sunt criticate de ONG-uri, cel puţin pe segment social. În jur de 20 de lideri activi în domeniu şi-au pus semnătura sub un apel comun, care îndeamnă concurenţii electorali să garanteze conştient protecţie socială fiecărui cetăţean.
Semnatarii subliniază că pornesc de la premisa că fiecare partid care ajunge la guvernare trebuie să depună toate eforturile ca R. Moldova să fie un stat democratic, în care toate persoanele să se bucure de o viaţă de calitate, să aibă oportunităţi egale, şi să beneficieze de acces egal la educaţie calitativă, iar drepturile omului, incluzând cele sociale, să fie promovate şi protejate de către stat.
În acest context, ONG-urile solicită partidelor politice să ofere continuitate programelor sociale cărora li s-a dat startul în timpul legislativelor precedente, să păstreze “memoria” instituţională şi să dezvolte parteneriate cu societatea civilă.
[Neştiinţă sau rea-voinţă?]
Liderii activi în domeniul drepturilor omului critică politicienii pentru faptul că cetăţeanul nu se regăseşte în programele electorale.
„Nu e suficient să spui că oamenilor că vor trăi mai bine, trebuie să arăţi cum şi cu cine vei realiza promisiunea aceasta”, spune Antoniţa Fonari, directorul executiv al centrului de resurse „Tineri şi Liberi” şi secretar general al Consiliului Naţional al ONG-urilor din R. Moldova.
„Am remarcat că platformele electorale sunt concepute în majoritate prin promisiuni prea detaliate sau prea generale, în încercarea de a acoperi un electorat cât mai larg. Am recomandat concurenţilor electorali să pornească de la angajamente la nivel internaţional, trecând la legi şi acte normative de nivel naţional”, spune aceasta.
Viorel Soltan, directorul Centrului de Politici şi Analize în Sănătate, crede că domeniul social este omis din programele electorale din neştiinţă. „Poate consideră că este un domeniu nu chiar atât de important care ar atrage voturi”, spune acesta. „Noi încercăm să-i convingem că situaţia este inversă”, a menţionat Soltan, care afirmă că domeniul social ar trebui să fie o prioritate.
„Din perspectiva importanţei aş pune drepturile omului în capul programului de guvernare, apoi aspectele economice. Actualmente, toate promisiunile ţin de domeniul economic şi politic: salarii, integrare în UE, dar niciun partid nu a spus că vom face un sistem pentru grupurile dezavantajate ale populaţiei. Ne vom integra în UE atunci când vom respecta cerinţele europene la capitolul sistemului de sănătate, până nu vom integra în societate persoanele cu handicap, până nu se va dezvolta privatizarea sistemului de sănătate”, a trecut în revistă Viorel Soltan.
„Aş vrea, de exemplu, ca partidele să stipuleze foarte clar atuul lor în domeniul unor maladii care în prezent afectează grav societatea noastră”, a spus Viorel Soltan. „Este necesar ca oamenii să nu voteze în funcţie de numele candidatului, dar să analizeze clar platformele electorale”, a accentuat acesta.
[Expertizele devin indispensabile]
ONG-urile îşi văd rolul în a avea grijă de comportamentul celor care fac legile. Electoratul moldovean se prinde la chestii de reclamă şi este foarte credul. Cetăţenii nu monitorizează după alegeri dacă obiectivele sociale enunţate în electorală au fost atinse sau ba. Pe acesta mizează politicienii, care se aşteaptă mai puţin ca cineva să le studieze platforma electorală. ONG sunt cele care trebuie să amintească oamenilor politici despre promisiunile lor şi să le întindă o mână de ajutor pentru a avea realizări concrete la sfârşit de mandat, spune Antoniţa Fonari.
Ea remarcă, totuşi, că în ultimele alegeri s-a văzut că cetăţenii vor garanţii ale promisiunilor, vor oameni cu imagine curată şi care au capacitatea de a face diferenţa între legi şi acte normative.
Comportamentul social al politicienilor este format de creatori de imagine şi consultanţi în politici sociale. Se vede că politicienii moldoveni încă nu angajează profesionişti cu pregătirea respectivă, a opinat Antoniţa Fonari. Aceasta, dar şi alţi lideri de ONG, recomandă parlamentarilor moldoveni să beneficieze de asistenţi, aşa cum o fac, spre exemplu, legislatorii europeni, care expertizează actele legislative destinate domeniului social şi prezintă unele sugestii.
„Important este să avem un Parlament în care oamenii chiar studiază ce urmează a fi pus în discuţie şi să nu funcţionează doar ca o maşină de vot”, a adăugat Antoniţa Fonari.
[ONG-urile îşi anunţă oferta]
Societatea civilă îşi doreşte o colaborare mai eficientă cu autorităţile publice, pentru a oferi servicii mai calitative populaţiei. Condiţia cea mai importantă este ca parteneriatul să aibă o bază legală.
„Dialogul nostru nu este lipsă, dar nu există acte legislative care să facă parteneriatul de lungă durată, pentru că acum este unul sporadic”, spune Nicolae Ciocan, director Keystone Human Services International Moldova Association.
„Moldova a rezistat ca stat datorită remitenţilor de la cetăţenii care lucrează la negru peste hotare, dar şi graţie serviciilor sociale prestate de ONG, a remarcat la acest subiect Antoniţa Fonari. „Să luăm doar două probleme sociale: SIDA şi tuberculoza, sunt infecţii la care statul nu ar fi făcut faţă, dacă nu existau ONG-uri care să intervină la nivel primar, să presteze servicii specializate şi generale. Fondul Global pentru SIDA, TB şi Malarie a acordat zeci de milioane de dolari Moldovei numai pentru că a existat un parteneriat între instituţiile statului şi ONG-uri. Datorită acestui fapt nu au fost infectaţi cu HIV şi tuberculoză sute, poate chiar mii de oameni, şi sunt ţinute sub control maladiile respective. Este vorba de salvarea vieţilor omeneşti, de calitatea vieţii în ţară, de diversificarea serviciilor”, susţine Antoniţa Fonari.
„Eu şi colegii mei din Consiliul Naţional al ONG-urilor din Moldova avem mari ambiţii ca după alegeri să implementăm, în parteneriat cu Guvernul, Strategia pentru dezvoltarea societăţii civile 2009 – 2011”, şi-a exprimat speranţa Antoniţa Fonari, care pledează pentru ca realizările să fie păstrate şi atunci când se schimbă partidele de guvernământ.
[Momentul adevărului]
Semnatarii apelului sugerează includerea în platformele electorale a unor angajamente care să îmbunătăţească viaţa populaţiei. ONG-urile insistă asupra implementării Convenţiei ONU privind drepturile copiilor şi astfel protejarea acestora de violenţă, sărăcie, muncă forţată. O reformă necesară este şi garantarea dreptului la familie, prin adopţie şi plasament familial, stabilind reglementări şi proceduri, roluri şi responsabilităţi, inclusiv rolul asistentului social în procedura pre-/post-adopţie, asigurând consilierea şi monitorizarea psihologică în toate fazele procedurii de adopţie. În lista angajamentelor sugerate este şi includerea disciplinelor „Deprinderi de viaţă” şi „Educaţia civică” în programul şcolar obligatoriu.
Tinerii au nevoie de îmbunătăţirea politicilor sociale de angajare a lor în câmpul muncii, mărirea numărului de locuri cu finanţare de la bugetul de stat în cadrul instituţiilor de învăţământ şi susţinerea de către stat pentru dezvoltarea unor afaceri proprii.
În cazul persoanelor în etate şi cu dizabilităţi, se impune facilitarea procedurii de acreditare şi licenţiere pentru ONG-urile prestatoare de servicii sociale şi medicale.
Politicienii nu au explorat până acum ocazia să-şi arate interesul pentru promovarea imaginii de oameni deschişi, spune Antoniţa Fonari. „A reacţionat un singur partid, care ne-a trimis o scrisoare prin care confirmă că au primit contribuţiile, le apreciază, subliniază ce au făcut membrii lor în domeniul respectiv până la electorală şi arată care din contribuţiile noastre urmează să fie incluse în platforma electorală a partidului”, a menţionat aceasta. „Aşteptăm să vedem cum vor arăta noile platforme electorale, apoi vom informa mass media şi implicit cetăţenii ce partid şi cum a luat în seama părerea celor care lucrează pentru a acoperi sute de găuri ale statului, în special „găuri” sociale”, a mai spus pus secretarul general al Consiliului naţional al ONG-urilor.
„Este un lucru pe care trebuie să-l înţeleagă autorităţile şi politicienii: Nu te poţi integra într-o comunitate, nu poţi merge înainte doar cu declaraţii şi programe înşiruite pe hârtie, fără a le oferi cetăţenilor un nivel de trai decent”, a subliniat Nicolae Ciocan, director Keystone Human Services International Moldova Association.