Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea dată într-un caz de corupție a fost pentru un termen de 16 ani, iar cea mai mare amendă – 290 de mii de lei. Totodată, opt din zece persoane condamnate pentru fapte de corupție nu petrec nicio zi în închisoare. În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii. Constatările se conțin într-o analiză realizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Cercetarea acoperă peste 400 de hotărâri pronunțate de Curtea Supremă de Justiție în cauze de corupție în perioada 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2020, transmite IPN.
Vladislav Gribincea, președintele CRJM, a declarat că în Republica Moldova durata de examinare a unei cauze penale, la toate cele trei niveluri de jurisdicție, este în medie de 325 de zile, în timp ce în cazul dosarelor de corupție durata crește până la 3,5 ani, ceea ce este de patru ori mai mult. Chiar dacă cazurile de corupție sunt mai complicate, totuși această diferență ridică semne de întrebare, menționează Vladislav Gribincea.
Majoritatea covârșitoare – 93% – a cauzelor de corupție care au fost examinate (din hotărârile CSJ) se referă la acte de corupție mică, din perspectiva prejudiciului, a mitei, a subiectului care face acest act infracțional. 7% din cauze se referă la corupție mare. Printre dosarele ajunse la CSJ se numără și cel de corupere a deputaților, în care suma mitei era de 250 de mii de dolari.
În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii, aceștia fiind 140 la număr. Aceștia sunt urmați de persoanele fizice (91), consilierii locali (32), primari (24), avocați (19), contabili (19) etc. „Probabil ei sunt și mai numeroși, intră în contact mai frecvent cu persoanele care sunt în situații sensibile și predispuse să-și rezolve problemele. De asemenea, acest lucru nu înseamnă că în alte domenii nu ar putea exista mai multă corupție”, explică Vladislav Gribincea.
40% din cauzele de corupție ajung la CSJ. „Acest lucru s-ar putea explica în mare parte prin faptul că subiecții sunt specifici și aceste persoane își pot angaja un avocat mai calificat, au argumente mai convingătoare etc. Trebuie să recunoaștem că 40% din cauzele de corupție ajung la CSJ și acest coeficient este în medie de două ori mai mare decât media per sistem”, a notat președintele CRJM.
Jumătate din hotărârile primelor instanțe au fost casate în apel sau recurs. „Dacă avem 50% șanse ca hotărârile primelor instanțe să fie casate în apel sau recurs, astfel instanțele de apel sau recurs inevitabil vor fi supraîncărcate. Și aceasta vorbește despre calitatea hotărârilor judecătorești”, subliniază Vladislav Gribincea. O altă constatarea e că fiecare a doua cauză de corupție merge la rejudecare.
Studiu nu recomandă înăsprirea pedepselor pentru corupție. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie aplicate și sancțiunile colaterale celor principale, cum ar fi confiscarea extinsă. Autorii analizei consideră că este nevoie să fie alocate resurse suficiente resurse pentru lupta cu corupția mare. De asemenea, trebuie analizat fenomenul suspendării frecvente a pedepsei cu închisoarea. Experții sunt de părere că ar avea un efect mai descurajant aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen mai scurt, decât pe un termen mai mare, dar cu suspendare.
