ONG-urile din Moldova sunt vulnerabile prin dependenţa de instituţiile donatoare

Numărul organizaţiilor neguvernamentale din R. Moldova s-a dublat în ultimii 6 ani, în prezent fiind înregistrate circa 7 mii, arată un studiu prezentat joi, 6 decembrie, în cadrul Conferinţei Naţionale „Dezvoltarea financiara durabila a organizaţiilor societăţii civile în Republica Moldova: prezent şi perspective”. În prezent, ponderea ONG-urilor ce activează la nivel local este practic similară cu cea a ONG-urilor de nivel naţional. Într-un studiu similar din 2001, ONG-urile locale constituiau 35 la sută din eşantion, iar cele naţionale - 65 la sută. Acest lucru demonstrează că programele de dezvoltare comunitară au impulsionat viaţa asociativă la nivel local, prin încurajarea participării cetăţenilor la acţiunile de dezvoltare a comunităţii, consideră experţii. Potrivit Tatianei Ţarelungă , reprezentantul Centrului de Instruire şi Consultanţă Organizaţională, în ultimii 5 ani s-a majorat ponderea organizaţiilor ce lucrează în domeniul social, o evoluţie spectaculoasă înregistrând organizaţiile din domeniul dezvoltării comunitare. În acelaşi timp, s-a diminuat proporţia celor din domenii precum drepturile omului, sănătate, sport. Studiul demonstrează vulnerabilitatea ONG-urilor şi dependenţa acestora de instituţiile donatoare. Granturile constituie aproape jumătate, iar în unele cazuri mai mult de jumătate, din sursele de venit ale organizaţiilor neguvernamentale, mai spune Tatiana Ţarelungă. Totodată, veniturile din sursele guvernamentale constituie 5,1% , iar din activitatea economică – 3,2%. Potrivit viceministrului Justiţiei, Elena Mocanu, studiul demonstrează necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale, astfel încât acestea să poată beneficia atât de sprijinul autorităţilor centrale şi locale, cât şi de susţinerea sectorului privat. Potrivit viceministrului, analizând mediul de funcţionare a sectorului asociativ, au fost evidenţiate tendinţe pozitive, dar, în acelaşi timp, şi lacune derivate din imperfecţiunile cadrului legislativ. Legislaţia naţională nu reuşeşte să răspundă unui spectru larg de probleme din acest sector. Ministerul Justiţiei, cu suportul PNUD, a elaborat un proiect de lege care să reglementeze formele de susţinere a ONG-urilor de către autorităţile centrale şi locale, a menţionat Elena Mocanu, precizând că e vorba de un prim pas pentru a remedia carenţele din legislaţie. Solicitat să dea o apreciere colaborării cu structurile de stat, preşedintele Asociaţiei „Promo Lex”, Ion Manole, a spus că se observă un interes faţă de organizaţiile neguvernamentale însă societatea civilă aşteaptă mai mult din partea autorităţilor pentru că ONG-urile sunt motorul dezvoltării. În ceea ce priveşte autorităţile publice locale, acestea sunt mai deschise, dar nu întotdeauna reuşesc să înţeleagă rolul ONG-urilor şi contribuţia lor la dezvoltarea comunităţii, consideră Ion Manole. Potrivit lui, una din principalele probleme ale organizaţiilor neguvernamentale din R. Moldova este lipsa de potenţial uman, pe motiv că nu există resurse umane suficiente şi capabile care să se implice în acest sector. Studiul privind dezvoltarea ONG-urilor din R. Moldova a fost realizat pe un eşantion de 446 de organizaţii neguvernamentale, în cadrul unui proiect PNUD, cu suportul Fundaţiei SOROS Moldova.