logo

ONG-uri de profil: Trebuie să învățăm a identifica foarte bine nevoile beneficiarilor de servicii sociale


https://www.ipn.md/ro/ong-uri-de-profil-trebuie-sa-invatam-a-identifica-7978_1097139.html

Pentru a avea servicii sociale durabile și eficiente trebuie să învățăm a identifica nevoile beneficiarilor. Apoi, să stimulăm apariția mai multor prestatori de servicii sociale care ar investi continuu în servicii pentru a le crește calitatea. O a treia condiție este stabilirea unor mecanisme clare de calculare a costurilor acestor servicii, ceea ce ar facilita finanțarea din partea statului, dar și raportarea minuțioasă și transparentă a cheltuirii banilor publici. Sunt principalele condiții care ar trebui asigurate pentru ca serviciile sociale din țară să se dezvolte și să fie eficiente, enunțate de președinții /directorii executivi ai două organizații obștești care desfășoară proiecte pentru susținerea și asigurarea incluziunii tinerilor cu dizabilități: Ludmila Jalbă de la Asociația „Eternitate” din Fălești și Sergiu Gurău de la Asociația „Eco-Răzeni” din Ialoveni.
---

Asociația Obștească „Eternitate” întrunește părinți ai persoanelor cu dizabilități și dezvoltă diverse proiecte în domeniul social. De curând, Asociația, în parteneriat cu Consiliul Raional Fălești și cu sprijinul Uniunii Europene, a creat serviciul social Casă Comunitară. Aici locuiesc persoane cu dizabilităţi mintale, care sunt asistate de profesioniști și își dezvoltă abilități de trai independent. „Una dintre cele mai acute probleme care are un impact major asupra relevanței și eficienței serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități este cooperarea multisectorială slabă sau pe alocuri inexistentă. Când toate structurile prestează servicii dispersat, fiecare pe domeniul său, eficiența și calitatea nu vor fi niciodată la cel mai înalt nivel. Deci, este nevoie de consolidarea și sporirea cooperării multisectoriale. Totodată, trebuie să învățăm foarte bine să identificăm corect nevoile beneficiarilor, astfel ca serviciile să fie dezvoltate în concordanță cu acestea”, spune Ludmila Jalbă.

Evaluarea nevoilor beneficiarilor este considerată decisivă pentru eficiența serviciilor sociale și de către Sergiu Gurău, care, la fel, accentuează rolul în acest proces al diverșilor actori din domeniul social: „E nevoie de un mecanism constant /grup de lucru permanent care să implice mai mulți actori, care interacționează frecvent cu beneficiarii – membrii familiei, organizațiile societății civile care lucrează cu persoane cu dizabilități și reprezentanții sistemului de asistență socială - pentru că fiecare are metodele sale de lucru, cunoaște anumite realități, aspecte. Evident că astfel necesitățile pot fi documentate cât mai realist”.

În prezent, calitatea și numărul de servicii sociale disponibile populației diferă substanțial în funcție de raion. În unele raioane administrațiile publice creează și întrețin, cu bani din buget, serviciile necesare sau le contractează de la prestatori privați. Totuși, volumul de servicii sociale finanțate de stat prin încheierea de contracte este destul de mic. Asociația Obștească „Eco-Răzeni”, spune Sergiu Gurău, este contractată periodic de autoritățile publice pentru a presta anumite servicii, însă numai în limita sumei permise de lege de 400 de mii de lei per achiziție într-un an. Asociația nu participă la proceduri de achiziție publică a acestor servicii din cauză că nu are servicii acreditate. „Donațiile sau granturile acoperă circa 20% din costurile serviciilor pe care le prestăm, în rest ne acoperim cheltuielile din subvenționări sau granturi din partea autorităților publice. De asemenea, noi am găsit și o metodă inovativă – antreprenoriatul social. Ca organizație vindem o parte din serviciile noastre și, din veniturile pe care le obținem reușim să acoperim, de exemplu, costurile serviciului cantină de ajutor social din Răzeni sau programul de instruire pentru tinerii cu dizabilități pentru obținerea unei meserii și dezvoltarea abilităților de viață independentă. Adică utilizăm niște mecanisme sau formate hibrid de acoperire a costurilor, nu mergem doar pe formate clasice”, explică directorul executiv al AO „Eco Răzeni”.

În opinia sa, crearea de instrumente și mecanisme care ar facilita desfășurarea concursurilor de achiziție publică a serviciilor sociale ar stimula foarte mult contractarea acestor servicii de către stat și ar îmbunătăți relația dintre prestatori și administrația publică: „Când există un mecanism clar și transparent de costificare a serviciilor devine clar atât pentru autorități, cât și pentru prestatori, ce fel de costuri sunt necesare și cum se cheltuiesc banii prin intermediul serviciului. Și raportarea poate fi făcută mai transparent și mai ușor. Un mecanism de costificare va ajuta foarte mult în acest proces”.

Pe de altă parte, și organizațiile din domeniul social ar trebui să fie pregătite pentru participarea la concursuri de achiziții publice, spune Ludmila Jalbă: „Noi, deocamdată, fiind o organizație a părinților copiilor cu dizabilități, am pornit inițial de la proiecte mici. Organizația activează doar din atragerea fondurilor, nu avem un suport continuu de finanțare destinat menținerii și capacitării resurselor umane. Acum insuficiența resurselor umane și a specialiștilor pe achiziții în cadrul organizației este un mare obstacol, această provocare se simte mai ales în organizațiile mici la nivel local. Pentru a acționa pe un anumit segment cum ar fi, de exemplu, cel al achiziției publice a serviciilor sociale, organizația trebuie să fie bine pregătită”.

Potrivit reformei sistemului de asistență socială la care lucrează în prezent Ministerul Muncii și Protecției Sociale, autoritățile urmează să revadă standardele de calitate și să stabilească standarde de cost pentru serviciile sociale. Ludmila Jalbă consideră că reforma ar trebui să se soldeze cu asigurarea unui acces echitabil la serviciile sociale pentru toate persoanele vulnerabile: „Organizația noastră a optat dintotdeauna ca serviciile sociale pe care le-am dezvoltat să fie funcționale și durabile. Până în prezent am avut mai multe impedimente pe acest segment din cauza rigidității factorilor de decizie, a deficitului bugetar și lipsei resurselor umane. Am văzut că reforma a abordat și această problemă foarte importantă. Cred că odată cu implementarea ei va fi posibilă dezvoltarea noilor servicii și finanțarea eficientă a celor existente”.

La rândul său, Sergiu Gurău consideră că politicile statului în domeniul social ar trebui să fie îndreptate către crearea condițiilor pentru apariția mai multor prestatori privați de servicii sociale: „Deja de 30 de ani serviciile sociale prestate de stat și-au demonstrat parțial ineficiența și incapacitatea de a acoperi necesitățile persoanelor vulnerabile. Eu cred foarte mult în prestatorii privați. Procedura de costificare a serviciilor va facilita apariția pe piață a mai multor prestatori. Asta înseamnă concurență și calitate: beneficiarul își va alege singur prestatorul de servicii sociale pe care îl va dori. Pot fi, inclusiv, asociații sau consorții de prestatori privați care pot colabora. Statul să aibă un rol parțial de finanțare a acestor servicii, să colecteze datele și să țină o evidență, să cunoască situația și să dezvolte politici în domeniu. Capacitățile administrațiilor publice la nivel local și central sunt minime și cred că în viitor ele nu vor crește, de aceea trebuie să încurajăm să apară mai mulți prestatori privați de servicii sociale”.

O metodologie de calculare a costului pentru unele categorii de servicii sociale a fost elaborată în ultimele luni de către un grup de experți creat prin ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Metodologia, aflată la etapa de definitivare, va fi pilotată de către 10 organizații ale societății civile și urmează să fie aprobată prin hotărâre de Guvern. Procesul este coordonat de AO Institutum Virtutes Civilis, parteneră, alături de IP Keystone Moldova, în implementarea proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.