ONG cere deputaţilor definitivarea statutului limbii ruse în R. Moldova

Asociaţia Internaţională de Prietenie şi Colaborare „Moldova şi Rusia” cere deputaţilor noului legislativ ca şi reprezentanţii minorităţilor naţionale să facă parte din autorităţile centrale şi locale. O altă cerinţă expusă este clarificarea statutului limbii ruse. Sugestiile asociaţiei au fost făcute publice într-o conferinţă de presă luni, 7 septembrie, transmite Info-Prim Neo. Iuri Maximov, preşedintele consiliului asociaţiei, a declarat că structurile centrale şi locale ale unui stat trebuie să activeze ţinând cont că R. Moldova este un stat polietnic. „Se cere ca imediat după formarea Guvernului, în instituţiile din subordinea executivului să facă parte proporţional şi reprezentanţii minorităţilor naţionale”, a menţionat Maximov. Asociaţia „Moldova şi Rusia” insistă să fie stabilit clar statutul limbii ruse în R. Moldova. „E timpul să fie asigurat nu doar declarativ, dar şi real, statutul limbii ruse, ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova, atribuindu-i funcţiile unei limbi de stat”, a declarat Maximov. Printre alte propuneri înaintate deputaţilor a fost şi studierea în şcoli a istoriei integrate a R. Moldova, în contextul celei de-a 650-a aniversări de la întemeierea statalităţii moldoveneşti. Potrivit asociaţiei, parlamentarii ar trebui să ţină cont în agenda lor şi de buna colaborare şi aprofundarea relaţiilor de prietenie dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă şi cu alte state membre CSI, în special cu cele care sunt patrie istorică pentru un număr mare dintre cetăţenii R. Moldova. „Astăzi este necesar să depunem efort pentru a lichida consecinţele greşelilor comise în trecut, care au influenţat negativ asupra colaborării moldo-ruse”, a menţionat Maximov. Potrivit lui, R. Moldova are nevoie şi de stabilizarea relaţiilor cu vecinii săi – România şi Ucraina. La finele conferinţei Iuri Maximov a menţionat că asociaţia este gata să colaboreze cu deputaţii care vor dori acest lucru.