Omorâţi pentru tricolor

„Regimul neocomunist din 1994 (agrarienii) avea mari rezerve faţă de tricolor şi alte simboluri naţionale, iar cel comunist le-a ponegrit deschis. A doua revenire la simbolurile naţionale, peste 20 de ani, se datorează transformărilor democratice reale care au loc în ţară”, a declarat vineri, 23 aprilie, vicepremierul Ion Negrei, la o conferinţă la Academia de Ştiinţe a Moldovei, dedicată aniversării a 20-a de la instituirea Drapelului de Stat al Republicii Moldova, transmite Info-Prim Neo. Scriitorul Nicolae Dabija consideră că hărţuirea simbolurilor naţionale a influenţat conştiinţa naţională şi a determinat schimbările din ultima perioadă. „Fostul preşedinte Vladimir Voronin a spus că drapelul nostru este un drapel fascist. Însă acest drapel ne-a însoţit istoria şi a fost al nostru încă sute de ani în urmă. Atâta timp cât tricolorul este cu noi, suntem un popor viabil” a declarat Nicolae Dabija. Gheorghe Ghimpu a fost cel care, pe 27 aprilie 1990, a dat jos drapelul sovietic şi a arborat tricolorul pe clădirea parlamentului. Peste jumătate de an a fost adoptată şi stema de pe drapel. „Drapelul, imnul, stema, sigiliul şi valuta naţională sunt atribute indispensabile ale statalităţii. După destrămarea Uniunii Sovietice, toate republicile, inclusiv Rusia, şi-au elaborat simboluri noi, în corespundere cu tradiţiile naţionale şi istorice. Aşa s-a procedat şi în Republica Moldova”, a menţionat artistul plastic Gheorghe Vrabie, autorul stemei şi monedei naţionale. Preşedintele Societăţii de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”, Silviu Tabac, a subliniat că numai voinţa poporului a condus la apariţia, păstrarea şi revenirea tricolorului. Primele date despre tricolor apar în anul 1848, când un grup de studenţi români din Franţa au dorit prin acest simbol să se înscrie în rândul popoarelor răsculate. În perioada domniei lui Carol I, tricolorul a fost acceptat ca drapel de stat al tuturor românilor. În ianuarie 1941, 30 de elevi ai liceului „Vasile Lupu”din Orhei, împreună cu directorul şcolii, Ion Mahu, au fost condamnaţi la moarte pentru că au arborat tricolorul pe clădirea NKVD-ului, raicomului şi alte instituţii. În acelaşi an, pe cantonul din Ocniţa, 4 tineri au arborat tricolorul şi au fost împuşcaţi. În 1965, un lăcătuş, Gheorghe Murziuc, de la Alexandreni judeţul Bălţi, a arborat tricolorul pe clădirea fabricii de zahăr din localitate şi a fost condamnat la ani grei de închisoare, au comuniat participanţii la conferinţă. Şi Grigore Vieru a fost pedepsit pentru promovarea tricolorului. În cartea sa „Trei iezi” avea o poezie unde spunea că curcubeul are trei culori: roşu, galben şi albastru. Cartea a fost scoasă din librării şi arsă. Parlamentul a votat astăzi, 23 aprilie, marcarea Zilei Drapelului de Stat în fiecare an la 27 aprilie, notează Info-Prim Neo.