logo

Olga Manole: Cultura politică în Moldova - una participativă, tinerii sunt tot mai activi


https://www.ipn.md/ro/olga-manole-cultura-politica-in-moldova-una-participativa-tinerii-8004_1100298.html

Cultura politică în Republica Moldova poate fi caracterizată ca una participativă. Există mecanisme legal constituite care permit cetățenilor să se implice în diferite procese, inclusiv de la vârste fragede. Actualmente tinerii au acces la foarte multe oportunități participative civice. Este opinia exprimată de Olga Manole, coordonator de proiect, Asociația Promo-LEX în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cultura politică la nivel local și european: contexte și exemple”, organizată de Agenția de presă IPN.

Olga Manole declară că aceste mecanisme sunt reglementate și protejate de lege și permit societăți civile să activeze. „Sunt mecanisme care facilitează și încurajează implicarea tinerilor și implicarea grupurilor marginalizate, deci, ele nu sunt doar vorbe, sunt reglementate prin legi”, a declarat Olga Manole.

Ea susține că diferența este vizibilă dintre cultura politică din Republica Moldova de acum câteva decenii și cea de astăzi. Olga Manole declară că, pentru a putea vedea evoluția, pur și simplu trebuie să privim generația tinerilor de astăzi și generația tinerilor din anii 90.

„Sunt total diferiți și nu vorbim doar de participarea acestor tineri la vot, care și ea nu este așa de proastă pe cum se crede. Tinerii sunt foarte activi și sunt implicați în foarte multe inițiative care nu au existat chiar și 20 de ani urmă. Consilii locale, consilii de elevi, organizații de tineri, forumuri ale tinerilor. Tinerii au posibilitatea să se implice în organizații non-guvernamentale, în calitate de voluntari sau chiar să se angajeze. Ei se implică și colaborează cu administrația publică locală. Ei se implică la nivel de instituții de învățământ”, a spus Olga Manole.

Olga Manole este de părere că educația civică pornește încă din familie, acolo unde pot fi preluate aceste deprinderi de a deveni un bun cetățean. Ulterior, tinerii sunt preluați de către instituțiile de învățământ, unde iarăși au cursuri de educație pentru societate, educație civică, au posibilitatea să interacționeze la nivel local cu administrația publică locală prin intermediul consiliilor locale de tineri.

„În Republica Moldova avem suficiente organizații neguvernamentale care nu sunt doar pe hârtie, dar chiar sunt activi, respectiv, oportunități de implicare sunt. Și eu văd o diferență enormă dintre tinerii din ziua de astăzi și tinerii inclusiv, hai să zicem chiar comparativ cu generația mea. Deci, ei sunt mult mai competenți în domeniul politic. Ei cunosc mult mai multe. Ei sunt interesați și se interesează de ce se întâmplă în Republica Moldova.”, a mai declarat Olga Manole.

Olga Manole spune că tinerii mereu caută oportunități pentru a se implica, dar la nivel local nu întotdeauna ele există. „Nu în toate localitățile, în special în sate, sunt organizații active care ar putea să ofere tinerilor posibilități să se manifeste. Ei sunt interesați și atunci când noi mergem în localități cu diverse programe și nu doar asociația Promolex, toate organizațiile, și organizăm dezbaterile publice, orice alt gen de activități care le permit să se implice, tinerii se implică. Nu toți, dar nici nu cred că exista vreodată o societate unde toată lumea e activă, toată lumea e competentă, toată lumea e interesată de politică, dar cel puțin cei care își doresc acest lucru, astăzi au mult mai multe oportunități, inclusiv reglementate prin lege, de a se implica și de a fi în cunoaștere de cauză, să înțeleagă bine sistemul politic, să înțeleagă ce se întâmplă, să participe și să influențeze procesele, inclusiv politice, în țara noastră, comparativ cu 20 sau 30 de ani în urmă”, a declarat Olga Manole.

Dezbaterea publică cu genericul „Cultura politică la nivel local și european: contexte și exemple” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, susținut de către Fundația Soros Moldova.