Oleg Cernei: Problema datoriilor instituţiilor private de învăţământ la plata de arendă are mai mult un caracter politic

Problema datoriilor acumulate de instituţiile private de învăţământ din Chişinău la plata spaţiilor arendate de la Primărie are mai mult caracter politic şi nu poate fi abordată la fel ca şi cazul firmelor comerciale, a declarat pentru Info-Prim Neo, consilierul Fracţiunii „Alianţa Moldova Noastră” din cadrul Consiliului municipal Chişinău, Oleg Gernei. Potrivit datelor Direcţiei Generale Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale (DGERRP), la 1 iulie curent, datoriile tuturor agenţii economici care deţin contracte de locaţiune cu Primăria se cifrează la cca 6,3 mil. lei, iar cei mai mari datornici sunt instituţiile private de învăţământ. Printre acestea au fost menţionate Universitatea Real Umanistă - 1,5 mil. lei; Liceul teoretic naţional –875 mii lei, Liceul de ştiinţe şi tehnologii moderne – 609,6 mii lei etc. Şefa direcţiei Aurelia Porumbescu a declarat pentru agenţie că, deşi în cazul multor instituţii de învăţământ există decizii ale instanţelor de judecată pentru încasarea forţată a datoriilor, acestea nu pot fi recuperate din cauza că pe conturile instituţiilor private nu se acumulează bani suficienţi. De fapt, motivul invocat de conducătorii instituţiilor private de învăţământ este lipsa banilor, explicată de cele mai multe ori prin efectuarea unor reparaţii costisitoare ale edificiilor arendate care sunt, în mare, foste grădiniţe. La moment sunt iniţiate procese de judecată pentru încasarea forţată a banilor în mai multe cazuri, cu un volum total de restanţe de 5,5 mil. lei. [Procesul educaţional e de vină] Potrivit lui Oleg Cernei, chiar dacă aceste instituţii sunt private, Consiliul municipal nu poate proceda ca şi cu alţi agenţi economici, reziliind contractele de arendă, deoarece este vorba despre procesul educaţional care nu poate fi întrerupt. Mai mult, el a subliniat că în problema lipsei de spaţii proprii ale instituţiilor private sunt implicate şi instituţiile centrale ale statului. Deşi mai multe licee erau nerăbdătoare să cumpere spaţiile pe care le închiriază pentru a-şi putea organiza mai eficient procesul educaţional, Guvernul s-a pronunţat, în iunie anul trecut, pentru prelungirea până la 1 iulie 2007 a termenului-limită în care instituţiile private ce solicită prelungirea licenţei de activitate urmau să dispună de spaţiu propriu şi de un fond statutar de 1,5 mil. de lei. Necesitatea reorganizării instituţiilor private a apărut odată cu aprobarea în decembrie 2004 a unei legi cu privire la licenţiere. Premierul Vasile Tarlev a spus atunci că este în proces de definitivare Codul Educaţiei care prevede unele reforme în domeniu, după aprobarea căruia instituţiile private vor fi obligate să se conformeze prevederilor legii respective. De atunci până în prezent, Guvernul aşa şi n-a revenit la discutarea problemei spaţiilor proprii pentru instituţiile private din Chişinău. În prima jumătate a anului trecut, autorităţile locale ale capitalei au examinat cu dificultate posibilitatea comercializării a 10 imobile unor instituţii private de învăţământ, care actualmente închiriază aceste sedii. La 28 februarie, consilierii au respins categoric posibilitatea vinderii imobilelor, considerând că proiectul de decizie comportă riscuri şi dezavantaje pentru municipalitate. Autorităţile locale erau îngrijorate că imobilele arendate au aparţinut anterior unor grădiniţe pe care capitala le va pierde irevocabil, fără să poată pe viitor, în caz de necesitate, să construiască altele. Către 1 iulie trecut, în lipsa unui edificiu propriu, acestor instituţii urma să le fie retrasă licenţa, iar către începutul noului an şcolar circa 10 mii de elevi nu ar fi avut unde studia. În aceste imobile îşi desfăşoară activitatea Institutul internaţional de management IMI-Nova, liceele moldo-turc, „Socrate”, „Evrica”, „Petrenco”, „Elitex”, „Prometeu”, „Columna”, Gimnaziul privat moldo-turc şi Şcoala de limbi moderne. În municipiul Chişinău există 34 de instituţii private de învăţământ, care nu dispun de spaţii proprii. [Cu agenţii economici e mai simplu] În cazul acumulării datoriilor la plata chiriei de către agenţii economici, situaţia este mai simplă, spune Cernei, fiind de ajuns ca Direcţia care gestionează patrimoniul municipal să prezinte informaţia cu privire la crearea datoriilor şi la avertizările de rigoare adresate datornicului. În cazul în care timp de 30 de zile de la avertizare acesta nu-şi stinge restanţele, CMC este în drept să rezilieze contractul. O altă problemă este şi faptul că CMC a permis în ultimii ani şi darea în arendă a spaţiilor din proprietatea municipalităţii fără clauza care să interzică dreptul de privatizare a acestor spaţii. Consilierii municipali au sesizat de mai multe ori CMC despre pierderea irevocabilă a acestor spaţii care ar putea fi o sursă continuă de venituri în bugetul local. Fosta legislatură locală, preponderent comunistă, n-a ţinut însă cont de solicitările opoziţiei. Aceasta susţine că, fără o astfel de clauză în contracte, sub paravanul organizaţiilor obşteşti, multe persoane interesate iau în arendă spaţii, iar în două luni le expun la vânzare, încasând zeci de mii de euro. [Direcţia de înstrăinare a patrimoniului municipal] Potrivit lui Cernei, DGERRP, în responsabilitatea căreia se află patrimoniul municipal, s-a transformat în ultimii ani în „direcţia de înstrăinare a acestui patrimoniu”. „În loc să avem în permanenţă mijloace suplimentare la buget din darea în arendă a încăperilor, noi, prin deciziile pe care le luăm, permitem înstrăinarea acestuia”, susţine consilierul. La următoarea şedinţă a noului Consiliu Cernei intenţionează să solicite din nou o informaţie despre numărul încăperilor date în arendă în 2006 şi al celor deja înstrăinate. Directorul Business Consulting Institute, Mihai Roşcovan, fost consilier municipal, a declarat pentru Info-Prim Neo că CMC este în drept să rezilieze contractele în cazul în care se acumulează mari datorii. Deşi a prevăzut unele cazuri de excepţie, pentru organizaţii neguvernamentale care, o perioadă anumită, nu pot face faţă la plata chiriei, el spune că noua administraţie trebuie să depună eforturi pentru gestionarea patrimoniului municipal. Mai mult ca atât, Roşcovan spune că în prezent Primăria oferă spaţii de închiriat la preţuri cu mult mai mici decât cele de piaţă, sau cu diverse înlesniri la plată, utilizate în special în cazul ONG. La moment, în baza de date a DGEFRP se află 802 contracte de locaţiune pentru o suprafaţă de 355 mii metri pătraţi, cu o sumă anuală de arendă de 12,6 mil. lei. Cele mai multe contracte de arendă a încăperilor din patrimoniul municipal, având şi cea mai mare suprafaţă arendată, sunt încheiate în sectorul Botanica. Registrul patrimoniului municipal totaliza, la 1 ianuarie 2006, o suprafaţă totală a imobilelor de cca 1,7 mil. m. p., la un cost rezidual de cca 1,1 mlrd lei. Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport şi instituţiile de învăţământ din Chişinău deţin cea mai mare cotă a patrimoniului municipal - cca 1,03 mil. metri pătraţi, urmată de Direcţia Sănătate şi instituţiile din domeniul ocrotirii sănătăţii – cca 244 mii metri pătraţi. Conform aceluiaşi registru, suprafaţa totală a imobilelor instituţiilor de stat constituie 1,25 mil. metri pătraţi.