Oferta de muncă pe piața din Republica Moldova nu este atractivă pentru tineri, care, în mare parte, au un nivel ridicat de educație. Aceasta în timp ce se constată o supraofertă pentru muncitori necalificați. La situația anului 2015, 29% din numărul total al tinerilor încadrați în câmpul muncii aveau un nivel de educație mai înalt decât cel necesar pentru locul de muncă pe care îl ocupau, fenomen mai specific pentru bărbați.
Din numărul total al populației ocupate, 20% constituie tinerii cu vârsta de 15-29 de ani. Rata șomajului printre tineri constituie 18,6%, cei mai vulnerabili fiind bărbații și tinerii din mediul rural, arată un raport prezentat astăzi, 24 noiembrie, în cadrul unei mese rotunde, transmite IPN. Vicedirectoarea Institutului Național de Cercetări Economice (INCE), Olga Gagauz, șefă a Centrului de Cercetări Demografice, a comunicat că fiecare a treia persoană este ocupată informal. Cea mai ridicată rată de ocupare informală este în agricultură, urmată de sfera serviciilor și industrie.
Un aspect foarte important pentru tineri în acceptarea unui loc de muncă este salariul. Salariu mediu al tinerilor angajați este de 2771 de lei, cu unele diferențe, pe când salariul acceptabil de către tineri constituie 3569 de lei. Astfel, peste 70% din tineri au renunțat la postul vacant de muncă din cauza salariului propus. Salariul femeilor tinere este de regulă mai mic decât cel al bărbaților, practic în toate domeniile, discrepanța fiind de 15%.
Printre tinerii din Moldova se înregistrează o rată înaltă de inactivitate, ce se menține în ultimii zece ani la nivelul de 69%. În rândul tinerilor inactivi, în ultimii zece ani, s-a triplat ponderea persoanelor cu studii superioare ajungând în 2015 la 17%.
Pentru a crește Oferta de locuri de muncă, autorii raportului au venit cu recomandarea de a fi create programe speciale care presupun implicarea activă a APL-urilor și crearea de parteneriate public-private. Pentru reducerea șomajului este necesară calificarea sau recalificarea periodică a tinerilor și a populației economic active și creșterea mobilității teritoriale a forței de muncă. De asemenea, se cere atragerea mediului de afaceri în elaborarea ofertei educaționale și desfășurarea procesului de pregătire profesională.
Eduard Mihalaș, analist pe Programe de Populație, Dezvoltare și Gender UNFPA, a remarcat că proiecțiile care sunt făcute arată că în anul viitor vom avea o continuă descreștere a numărului populației, inclusiv o descreștere a numărului de tineri. Tocmai de aceea trebuie de văzut ce suport pot primi organizațiile ca să introducă tinerii pe piața muncii.
Studiul se bazează pe analiza datelor statistice ale Biroului Național de Statistică privind forța de muncă, extrase din Ancheta forței de Muncă și a avut drept grupul țintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani.