Pe plan îndelungat nu există soluţii pentru conflictul transnistrean, pe termen scurt însă se poate de transformat democratic Moldova ca aceasta să devină atractivă pentru toţi cetăţenii ei, creând o anumită încredere în rândul oamenilor din stânga Nistrului faţă de această entitate statală. Opinia a fost exprimată de istoricul Octavian Țîcu în dezbaterea publică la tema „Care sunt șansele dezghețării conflictului înghețat de la Nistru?”, organizată de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Octavian Ţîcu a spus că ceea ce se numește conflictul înghețat de pe Nistru este mai curând „un conflict al unor soluţii îngheţate, care cu regret nu pot fi găsite în prezent la Chişinău pentru că actuala guvernare este în cârdăşie cu aşa-zisa opoziţie socialistă”. „Pe plan îndelungat, rivalitatea între marile blocuri geopolitice nu oferă soluții de perspectivă pentru rezolvarea conflictului, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să ne securizăm de incursiunile majore care au loc în afacerile interne ale Republicii Moldova cu suportul serviciilor secrete din Transnistria”, a menţionat istoricul.
Făcând o retrospectivă istorică a conflictului, Octavian Ţîcu a spus că acesta este văzut ca un episod al conflictologiei ruso-române, care durează din 1791, când armata rusă a ajuns la Nistru şi a început să creeze fortăreaţa Tiraspolului, devenită un punct de reper în strategiile imperiale ale Federaţiei Ruse spre Balcani, iar evenimentele din 1992 sunt o continuitate a ceea ce a fost în 1812 și1940, făcând parte din acelaşi scenariu, desfăşurat în dorinţa de a crea un cap de pod de influenţă asupra Balcanilor, asupra Ţărilor Române, Constantinopolului etc.
„Am văzut în 1924 instrumentalizată o masă românească peste Nistru, denumită Republică Autonomă Socialistă Moldovenească care într-un context istoric foarte scurt a devenit punct de atracție a politicilor sovietice de modelare a identităţii moldoveneşti, realizată la 2 august 1940 prin cuplarea cu Basarabia. Din punct de vedere istoric, cuplarea acestor două entități a creat o situație de incompatibilitate şi a putut dura atât timp cât Uniunea Sovietică a putut exercita control total asupra Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Iar în condiţiile mişcării de renaştere naţională şi afirmării forţelor care au dorit proclamarea independenţei la începutul anilor 1990 asistăm la acţiuni concrete ale Moscovei de a construi un regim separatist care a deșănțat în războiul de agresiune al Federaţiei Rusiei care în prezent ocupă militar partea de est a Republicii Moldova”, a spus Octavian Ţîcu.
Istoricul a afirmat că situaţii similare au existat şi există acolo unde persistă interesele marilor puteri şi de aceea astfel de situații sunt greu de soluționat. În acest context, Ana Guţu, președinta Partidului Dreapta, a declarat că astăzi conflictul este la îndemână administrației autoproclamate separatiste de la Tiraspol, dar și a politicienilor din dreapta Nistrului care „au interese de business în zonă și nu este un secret pentru nimeni contrabanda care se face”. Soluţia propusă de aceasta este stabilirea frontierei pe Nistru, iar cetăţenilor care doresc să locuiască pe partea dreaptă a Nistrului statul să le ofere surse pentru trai.
Octavian Ţîcu a remarcat un avantaj și două dezavantaje ale soluției propuse de Ana Guțu. Dezavantajele țin de abandonul unei mase compacte de români care locuiesc în stânga Nistrului, ceea ce ar constitui „sindromul abandonului Basarabiei” din 1940, când România a abandonat Basarabia. Pe de altă parte, nici Constituţia Republicii Moldova nu permite abandonarea acestui teritoriu. Avantajul ar consta în securizarea a ceea ce mai rămas din Moldova, oferind o șansă de democratizare și modernizare a Republicii Moldova după modelul cipriot, unde o parte a ales să se integreze în Uniunea Europeană, iar cealaltă parte a populaţiei să rămână sub control turcesc, respectiv regiunea transnistreană fiind sub controlul Rusiei.
Comentând propunerile de federalizare a Republicii Moldova în calitate de soluție pentru conflictul transnistrean, Octavian Țîcu a spus că există două posibilităţi, una fiind cea propusă de Partidul Socialiştilor, care în opinia istoricului, vine la sugestia Moscovei care are interesul controlului absolut asupra Moldovei. Altă variantă ar fi cea în care va exista un nivel sporit de confruntare între marile puteri, însă per total, soluțiile de federalizare sunt extrem de problematice pentru viitorul Republicii Moldova.
Dezbaterile publice cu tema: „Care sunt șansele dezghețării conflictului înghețat de la Nistru?” sunt la ediția a 71-a şi fac parte din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
