Oazu Nantoi: Pentru a rezolva conflictul transnistrean, nu trebuie să ne fie ruşine de ceea ce avem pe malul drept
https://www.ipn.md/ro/oazu-nantoi-pentru-a-rezolva-conflictul-transnistrean-nu-trebuie-sa-ne-fie-rusin-7965_980952.html
„Conflictul transnistrean este un conflict între proiectul de edificare a statului Republica Moldova în frontierele fostei RSSM şi interesele politice ale Federaţiei Ruse, în lipsa interesului faţă de această problemă în interiorul societăţii”. Aprecierea îi aparţine expertului în problematica transnistreană Oazu Nantoi.
Analistul consideră că apariţia conflictului armat de pe Nistru, în martie 1992, este rezultatul „politicii barbare a fostei puteri sovietice faţă de populaţia RSSM după 1940”. „Când ne-a căzut libertatea în cap, ne-am dovedit a fi incapabili de a ne autoguverna cu instrumentele statului de drept şi ale democraţiei. Mai trist este că în aceşti 18 ani problema transnistreană a decăzut din focarul opiniei publice şi se află la periferii”, a declarat Oazu Nantoi, solicitat de Info-Prim Neo.
Potrivit lui Nantoi, negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol sunt un non-sens. „Cu cine negociem? Cu Igor Smirnov care este un criminal şi care, timp de 20 de ani, nu vrea soluţionarea conflictului?”, se întreabă Oazu Nantoi. Analistul s-a referit şi la Guvernul de la Chişinău, despre care a spus că ar fi într-o îndelungată campanie electorală şi că nu se avântă să elaboreze strategii, pe termen lung, de soluţionare a problemei transnistrene.
„Salut implicarea SUA şi a UE în implementarea proiectelor de ordin social, care trebuie să ducă la erodarea regimului din stânga Nistrului. Oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului vor începe să comunice între ei, nefiind controlaţi de autorităţile de la Tiraspol. Ce trebuie să se întâmple ca să fie rezolvată problema? Nu trebuie să ne fie ruşine de ceea ce avem pe malul drept”, a conchis Oazu Nantoi.
La 2 martie se împlinesc 18 ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru. La luptele pentru independenţa şi integritatea R. Moldova au participat 29 mii de persoane, dintre care 3402 din cadrul Ministerului de Interne, 286 de persoane au decedat, iar 289 au rămas invalizi.