Oamenii de cultură afirmă că statul este obligat sa susţină artistul şi să protejeze creaţia acestuia

Statul este obligat sa susţină artistul şi să protejeze creaţia acestuia, consideră participanţii la o serie de mese rotunde organizate în cadrul proiectului „Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, realizat de Programul Politici Culturale al Fundaţiei Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturală Europeană cu sediul la Amsterdam, transmite Info-Prim Neo. Potrivit participanţilor, la moment se impune elaborarea unor iniţiative legislative pentru susţinerea artiştilor, în special prin adoptarea pachetului de legi privind Statutul Artistului, promovat de Uniunea Artiştilor Plastici, dar care nu a mers mai departe de Ministerul Culturii (MC). Participanţii s-au arătat îngrijoraţi de faptul că în R. Moldova nu există o piaţă de artă funcţională, pentru viabilitatea căreia sunt necesare deschiderea la nivel internaţional şi relaţii la nivelul reţelelor europene. Perioada de tranziţie de la sistemul centralizat la economia de piaţă a condiţionat mai multe probleme în domeniul artelor plastice. A scăzut numărul de comenzi, în special pe linia Fondului Plastic al Uniunii Artiştilor Plastici (UAP), au crescut preţurile de întreţinere a atelierelor, a devenit dificilă posibilitatea de a obţine un atelier din cauza lipsei de construcţie a noilor încăperi. Lipsa pieţei de desfacere a dus la o migraţie masivă a plasticienilor şi a operelor lor peste hotare, numărul de opere vândute şi câştigurile obţinute fiind derizorii. Astfel, arta profesionistă a ieşit din arealul înrămat al ideologiei, dar a nimerit în cel economic. În acelaşi timp, participanţii au menţionat că procesul de liberalizare, dispariţia cenzurii ideologice şi a interdicţiilor administrative au contribuit la diversificarea formelor de asociere a artiştilor plastici. Cu toate că UAP continuă să rămână cea mai mare organizaţie obştească de artişti din Moldova, ea şi-a modificat simţitor modul de activitate, devenind dintr-o asociaţie de breaslă, o asociaţie de grupări de artişti plastici, uniţi pe bază de idei şi platforme de creaţie. Prin diferite activităţi culturale s-au manifestat asociaţiile artiştilor plastici “Papyrus-studio”, „DOR”, asociaţia tinerilor plasticieni „Oberlicht”. Oamenii de creaţie au menţionat rolul deosebit pe care îl joacă în viaţa artistică Centrul Soros pentru Artă Contemporană KSA:K, care promovează arta contemporană pe plan local. KSA:K a contribuit esenţial la consolidarea relaţiilor internaţionale în domeniu, la dezvoltarea activităţilor de advocacy pentru definirea şi consolidarea poziţiei artistului şi practicilor artei contemporane în societate, la diversificarea produsului comercial de artă contemporană, accesarea pieţei şi vinderea produsului. De asemenea, în cadrul Academiei de Ştiinţe, activează secţiile „Arta plastică” şi „Artele decorative, arhitectura şi designul”. Învăţământul artistic în domeniul artelor vizuale este realizat de către instituţii cu o bogată istorie şi mari realizări, ca Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, catedra de pictură şi grafică a Universităţii Pedagogice, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Liceul de arte plastice „Igor Vieru”, şi a. Potrivit participanţilor, un subiect de îngrijorare îl constituie faptul că, în lipsa unei protecţiei sociale reale, absolvenţii instituţiilor de cultură, dar şi persoanele deja active pe piaţă, nu-si pot găsi un loc de munca conform calificării. Participanţii la mesele rotunde au mai menţionat că în Moldova nu există un cadru legal specific pentru sectorul artelor vizuale. În condiţiile actuale standardele şi valorile practicate de MC au fost şi rămân tributare sistemului ideologic din perioada socialistă şi necesita o revizuire fundamentală. Pe parcursul dezbaterilor, a fost enunţată problema restructurării MC, a definirii exacte a rolului acestuia în sectorul cultural şi responsabilităţile, care recurg din această relaţie. Administraţia culturală nu reuşeşte sa realizeze proiecte naţionale şi, la moment, se constată o lipsă acută a managerilor culturali. Participanţii la mesele rotunde sunt siguri că se impune elaborarea unui studiu separat în problema evaluări situaţiei privind statutul artistului şi a condiţiilor în care funcţionează artistul liber-profesionist în prezent.