Oamenii de artă din R. Moldova sugerează idei de soluţionare a problemei finanţării Culturii

Oameni de cultură, participanţi ai celor 5 mese rotunde organizate în cadrul proiectului „Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, realizat de Programul Politici Culturale al Fundaţiei Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturală Europeană cu sediul la Amsterdam, au constatat necesitatea creării unei politici noi de acumulare a surselor necesare pentru dezvoltarea culturii, transmite Info-Prim Neo. Potrivit şefului Direcţiei programe naţionale a Ministerului Culturii şi Turismului (MCT), în anul 2006, fiecare locuitor al R. Moldova a beneficiat de 34 de lei pentru domeniile de cultură, inclusiv câte 3 lei pentru achiziţie de carte, câte 4,2 lei pentru reparaţii capitale. În anul 2007, fiecărui locuitor al ţării i-au revenit câte 46 de lei pentru domeniile de cultură. În cadrul discuţiilor, la care au participat şi manageri ai instituţiilor de cultură, s-a constat că în bugetul MCT nu există suficiente fonduri pentru finanţarea instituţiilor de cultură, în schimb există lipsa transparenţei. Participanţii au menţionat că legea sponsorizării nu funcţionează pe motiv că aceasta contravine interesului unui sponsor. În acelaşi timp, potrivit analizei efectuate de Centrul Contact se constată că din peste 3 mii de ONG-uri existente doar 10% sunt axate pe cultură şi că doar 2% funcţionează efectiv. În astfel de condiţii nu poate exista o piaţă de artă, astfel că statul, prin organele sale abilitate – Parlamentul, Guvernul, MCT trebuie sa susţină sectorul non-profit implicat în activităţile culturale. Oamenii de artă au menţionat şi faptul că la ora actuală artistul nu este protejat de stat, de unde apare necesitatea adoptării unui pachet de legi, inclusiv Statutul Artistului. MCT trebuie să exercite funcţia de intermediar dintre artişti şi Parlament şi să promoveze prin lege principiul alocării unui anumit procent din venit pentru sectorul non-profit, care ar permite susţinerea directă a culturii de către sectorul privat. O altă problemă este lipsa unei organizaţii la nivel naţional pe principiul European Art Council sau a unui Fond Cultural. Participanţii la dezbateri au constatat că în Moldova piaţa de consum a cărţii este foarte mică şi, în consecinţă, editurile independente exportă 80% de carte pe piaţa din România. Concomitent, există o mare discrepanţă între editurile cu finanţare de la stat şi editurile independente, primele producând în jur de 2% din totalul producţiei editoriale şi canalizând banii după principii şi criterii necunoscute, iar celelalte riscând banii lor proprii şi producând majoritatea covârşitoare a producţiei editoriale. Concluzia făcută de participanţii la cele 5 mese rotunde este necesitatea implicării statului în susţinerea şi promovarea industriilor culturale. Modalităţile de susţinere ar putea include credite pentru procurarea echipamentului, acordarea unor „vacanţe fiscale”, darea în arendă a spaţiilor la un preţ mai jos sau pe gratis. La reuniunile oamenilor de artă s-a formulat ideea de modificare a sistemului existent de finanţare prin majorarea semnificativă a cuantumului de 5 lei per locuitor şi prin alocarea unor sume fixe suplimentare indiferent de numărul de locuitori, dar stabilite în dependenţă de realizările comunităţii în domeniul culturii. Aceste fonduri suplimentare urmează a fi distribuite de comisiile speciale create la nivel raional într-un mod transparent public, în baza unor proiecte concrete înaintate de casele de cultură locale. Susţinerea de către stat a operatorilor culturali la toate nivelele trebuie să se manifeste prin anumite programe de instruire, printr-un sistem cântărit de granturi mici menite să încurajeze activitatea si performanţa în domeniul artelor.