Oamenii de afaceri reclamă carenţe ale mecanismului de aplicare a Ghilotinei. Analiză Info-Prim Neo

Oamenii de afaceri salută implementarea Legii cu privire la revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (Ghilotina I), la prima etapă a căreia au fost vizate doar actele normative departamentale, care au un caracter reglementar. Totodată, aceştia constată că mecanismul de aplicare a legii nu este perfect. Solicitat de Info-Prim Neo să comenteze implementarea Ghilotinei, directorul executiv al Clubului republican al oamenilor de afaceri „Timpul”, Ion Leşan, a apreciat legea drept foarte bună, dar care trebuie să fie implementată corect şi fără abuzuri. Potrivit sursei citate, în prezent, mecanismul de aplicare a legii „mai are unele găuri”. Potrivit lui Leşan, contrar prevederilor legii Ghilotinei, unele proiecte sau acte normative nu sunt prezentate pentru expertizare grupului de lucru, format din experţi internaţionali ai Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, USAID, de la ministere, ONG-uri şi organizaţii patronale. Sursa citată susţine că aceasta se întâmplă din nedorinţa guvernanţilor de a afla reacţii negative la proiectele promovate. Ion Leşan spune că, în urma revizuirii, actele normative corespund mai mult realităţii, decât proiectele elaborate la prima etapă de „cinovnici” care nu cunosc situaţia reală. În cadrul grupului de lucru, părţile îşi expun viziunile asupra actului normativ, ministerele îşi apără interesele, iar experţii prezintă situaţia pe piaţa internaţională. Astfel, se ajunge la un compromis în numele corectitudinii. „Autorităţile trebuie să ţină cont şi de interesele oamenilor de afaceri pentru că ei sunt cei care aduc bani în buget, şi nu Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal sau Serviciul Vamal, cum le place autorităţilor să creadă”, a subliniat Leşan. Referitor la dialogul dintre Parlament şi oamenii de afaceri, directorul întreprinderii „Orvento-Metal”, Igor Crapivca, a declarat recent că Legislativul nu este interesat de părerea comunităţii de afaceri. Potrivit lui, există exemple reale când mai multe modificări la actele legislative nu au fost expertizate de ONG, nu au fost discutate nici cu comunitatea oamenilor de afaceri, şi nici nu au trecut prin Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru, fiind aprobate fără avizul Patronatelor şi a Comisiei Tripartite. Crapivca e de părere că ignorarea de către Parlament şi Guvern a intereselor comunităţii de afaceri şi a societăţi civile este o consecinţă a dezbinării societăţii şi a nedorinţei sau neputinţei de a coopera pentru atingerea scopului comun - de a crea o politică de stat mai transparentă şi mai previzibilă. Potrivit lui Crapivca, în prezent se impune organizarea unui Congres naţional al ONG-urilor din republică pentru elaborarea unor politici comune îndreptate spre dezvoltarea cooperării dintre ONG şi puterea de stat. În cadrul congresului, s-ar putea discuta promovarea în Parlament a unui proiect de lege despre controlul asupra activităţii statului. Un astfel de proiect a fost propus Parlamentului de Clubul „Timpul” acum mai bine de 3 ani, însă, potrivit sursei citate, acesta „se prăfuieşte într-un sertar din Parlament”. Crapivca e de părere că implementarea unei astfel de legi ar legaliza drepturile, existente în toată lumea, ale ONG-urilor şi ar legaliza controlul obştesc asupra activităţii guvernamentale. Directorul Asociaţiei Internaţionale „Business şi Parlament – Moldova” (IABP–Moldova), dr. Romeo Ţurcan, a declarat că IABP–Moldova contribuie în prezent la desfăşurarea unui dialog transparent continuu dintre Legislativ şi mediul de afaceri autohton, prin lansarea proiectului „Mecanismul naţional de colaborare între business şi Parlament”. Potrivit lui, cooperarea dintre cele două părţi este în prezent necesară pentru a evita prezenţa actelor de corupţie şi a îmbunătăţi transparenţa deciziilor şi imaginea publică a Parlamentului. Elaborarea de strategii şi tactici le-ar permite membrilor asociaţiilor să-şi promoveze interesele la nivel de sector, iar statul ar câştiga la fel, prin dezvoltarea sectorului. Potrivit lui Ţurcan, la moment în Parlament se lucrează în acest sens la nivel de comisii parlamentare, fiind invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, precum şi reprezentanţi ai asociaţiile din sector. Scopul acestor activităţi, susţine Ţurcan, constă în atragerea multiplelor viziuni asupra realităţii şi informarea deputaţilor, pentru ca aceştia, la rândul lor, să câştige timp, iar proiectele de legi să fie expertizate de profesionişti. Până în prezent, în cadrul comisiilor parlamentare au fost discutate în acest mod mai multe proiecte de legi privind domeniul farmaceuticii, tehnologiilor informaţionale, artizanatului, business-incubatoarelor, securităţii private. Recent, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că „Ghilotina” a găsit susţinere în mediile de afaceri şi, în pofida scepticismului caracteristic reprezentanţilor acestora, a fost, în linii mari, apreciată pozitiv. Şeful statului s-a pronunţat pentru implementarea operativă şi temeinică a „Ghilotinei II”, în cadrul căreia ar urma să fie supuse revizuirii actele legislative. Potrivit unui comunicat de la Preşedinţie, Voronin a accentuat că în aceste activităţi urmează a fi antrenate toate ministerele şi instituţiile statale, comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Preşedintele a precizat că funcţia regulatorie a statului trebuie să fie îndreptată spre dezvoltare, iar instrumentele de restrângere regulatorii - spre asigurarea unor condiţii egale, precum şi a securităţii persoanelor şi a societăţii.