O sută de zile ale noului primar general de Chişinău. Analiză Info-Prim Neo, EPISODUL V

Cu respectarea literei şi a spiritului tradiţiei celor 100 de zile, Agenţia Info-Prim Neo şi-a propus o primă serie de analize a prestaţiei administraţiei capitalei, instalată ca rezultat al ultimelor alegeri locale. Cele 4 episoade anterioare, difuzate în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie, au vizat un şir de acţiuni întreprinse de către noul primar general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, relaţiile acestuia cu funcţionarii municipali, cu administraţia centrală, precum şi cu formaţiunile politice, în special cu cele reprezentate în Consiliul municipal Chişinău (CMC). Pe lângă mai multe plusuri fixate în comportamentul primarului în perioada examinată, remarcam şi o anumită doză de netransparenţă privind raporturile sale politice în procesul de formare a coaliţiei majoritare din CMC. Aduceam în calitate de argument faptul că, pe parcursul a patru luni de mandat, încheiate astăzi, 5 noiembrie, nu a convocat nici o conferinţă de presă, nu a difuzat nici un comunicat de presă la această temă, care a fost, neîndoielnic, una de cel mai mare interes public şi a provocat cele mai mari nelinişti chişinăuienilor, în special celor ce şi-au dorit schimbarea în urma alegerilor din 3 iunie. Conferinţele şi comunicatele, lansate din proprie iniţiativă, ar fi făcut dovada unor necesităţi interne de comunicare calificată ale noului primar cu publicul alegător. Este o concluzie într-un fel neaşteptată, pentru că felul de a fi al primarului este unul deschis şi cu mare grijă pentru relaţiile sale cu presa. [Formă şi conţinut în relaţiile cu presa] Este pentru prima dată când un primar de Chişinău acordă multă atenţie presei şi abordează statutului presei în cunoştinţă de cauză. Este pentru prima dată când funcţionarii municipali sunt încurajaţi, permanent, sistematic, să ofere informaţiile solicitate de presă. Este pentru prima dată când funcţionarii sunt sancţionaţi pentru îngrădirea accesului presei la şedinţele şi informaţiile de interes public. Şefa Direcţiei generale educaţie, Tatiana Tverdohleb, a fost mustrată în public pentru un astfel de comportament. „Administraţia locală nu operează cu informaţie ce cade sub incidenţa legislaţiei privind secretul de stat, astfel că jurnaliştii au dreptul să obţină informaţie din orice domeniu de interes public” – este poziţia primarului Dorin Chirtoacă repetată de multe ori până acum. Este pentru prima dată când este poliţia somată de primar să respecte statutul presei şi al jurnaliştilor. Un detaliu semnificativ: este pentru prima dată când reporterii prezenţi la şedinţele lungi şi nu totdeauna plăcute ale CMC, sunt poftiţi în pauze la un ceai alături de consilierii municipali şi conducerea Primăriei. Se spune că primarul a fost cu iniţiativa şi organizarea. În acelaşi timp, jurnaliştii au pierdut anumite poziţii, pe care le deţineau anterior la Primărie. Au pierdut locurile, într-un fel strategice, pe care le aveau la masa semirodundă din faţa sălii de şedinţe. Erau nişte locuri care corespundeau mai mult statutului lor de observatori ai celor ce se întâmplă în administraţia publică locală şi în capitală în general. Acum stau împrăştiaţi care şi pe unde s-a putut aciua, dacă vin mai devreme să-şi prindă un scaun. Acum pe locurile lor stă primarul general în compania primarilor din localităţile suburbane şi s-ar putea ca declaraţiile primarului privind importanţa muncii jurnaliştilor să nu fie tocmai convingătoare pentru funcţionarii din subordine. Acel „ochi de veghe” colectiv din trecut îi va lipsi noului primar pe viitor. Presa s-a pomenit într-un fel strâmtorată în procesul de documentare calificată şi din cauza unei alte modificări operate de primar. Funcţionarii nu mai sunt chemaţi pentru raport la catedra centrală, cum se practica înainte, ci îşi răspund lecţia de pe loc, chiar de pe scaun. Jurnaliştii, în special de la posturile de radio şi de televiziune, dar şi fotografii, şi toţi ceilalţi nu reuşesc să ia imaginile şi sunetul calitativ, să se documenteze la timp şi în măsură suficientă. Camerele de luat vederi sunt nevoite să alerge dintr-un colţ al sălii în altul, deranjând asistenţa, circumstanţă care ar putea servi cuiva drept pretext pentru a interzice sau a limita accesul presei după modelul Guvernului, Parlamentului şi Preşedenţiei, inclusiv prin introducerea sistemului de acreditări. În această situaţie se pare că primarul deja a avut ce pierde. Se cunoaşte că elevul are nevoie de pregătire mai temeinică pentru a răspunde lecţia „de la tablă”, decât atunci când i se permite să răspunde „din bancă”. În al doilea caz, mai aruncă priviri - fulger prin propria carte sau prin conspectul vecinului, trage cu urechea la ceia ce în şopteşte colegul de bancă, în cel mai rău caz se poate bizui pe „cotul” acestuia pentru a înţelege dacă răspunsul este în direcţie corectă sau nu. Nemaivorbind de faptul că se poate ascunde şi de privirile inspectorilor (jurnaliştii) care asistă la lecţie. Poate că şi în această modificare primarul ar trebui să caute rădăcinile fenomenului de „solidarizare corporativă a funcţionarilor” la care se făcea referinţă în episoadele doi şi trei ale prezentei analize…. Mult mai grav pare a fi faptul că nici la finalul lunii a patra de aflare în funcţie, primarul general Dorin Chirtoacă nu a demonstrat că îl preocupă cu adevărat cazul privatizării posturilor publice municipale Radio Antena C şi Euro TV Chişinău, precum şi în care direcţie merg aceste preocupări. Acum trei luni, a acceptat sarcina atribuită de CMC de a studia cazul, de unul singur, deşi în aceeaşi şedinţă s-a propus instituirea unei comisii din mai mulţi consilieri municipali în acest scop. Se pare că atunci un asemenea comportament era justificat din punct de vedere politic, odată ce din coaliţia majoritară mai făceau parte consilierii din partea PPCD, care au votat, alături de consilierii comunişti, privatizarea în regim forţat a posturilor municipale, urmărind, se spune, şi un interes mult mai pragmatic. PPCD demult nu mai este în coaliţie, iar întrebarea este dacă între timp nu au apărut alte interese pentru tergiversarea cazului… De asemenea, mai multe luni în urmă, primarului i s-a solicitat să ofere presei un birou, cu dotare minimală, pentru a-şi putea îndeplini obligaţiunile… [Relaţia cu cetăţenii] Cetăţeanul este mult mai prezent în preocupările administraţiei publice locale a capitalei, în special prin viziunea acestuia asupra lucrurilor. Aceasta pentru că cetăţeanul este reprezentat în administraţia publică a capitalei prin primarul general al capitalei, care încă nu a uitat să privească lucrurile prin această prismă. În perioada iniţială, primarul a consacrat ore şi zile în şir primind în audienţă cetăţenii. Se spune că a preferat să se întreţină cu chişinăuienii într-o „linie directă” telefonică, la ziarul municipal „Capitala”, anunţată din timp, decât să meargă la întâlnirea cu Prim-ministrul României Tăriceanu, venit la Chişinău într-o vizită fulger. Este adevărat că nu era vorba despre o întrevedere bilaterală. Şi-a dat seama la timp că nu îi poate primi pe toţi doritorii. A dispus preturilor şi structurilor din subordine să revadă atitudinea şi formele de lucru cu cetăţenii. Este adevărat că nu se cunoaşte încă dacă şi cum au îndeplinit subalternii dispoziţia. Se pare că noul primar nu pune miză prea mare pe noul Centru de informare şi documentare a cetăţenilor, creat pe lângă Primărie de foştii interimari Vasile Ursu şi Veaceslav Iordan. În concepţia lor, Centrul respectiv urma să apropie serviciile de om, să debirocratizeze şi să decriminalizeze (în sensul combaterii mitei) relaţia funcţionarilor cu locuitorii capitalei. Dorin Chirtoacă nu şi-a expus atitudinea în acest sens, dar judecând după faptul că activitatea Centrului nu a nimerit până acum printre priorităţile sale, am putea bănui că nu contează prea mult pe el. Poate şi are dreptate, pentru că omul, oricum, vine la Primărie din toate colţurile Chişinăului şi ale suburbiilor, pe cînd serviciile pe care le prestează Centrul trebuie duse cît mai aproape de domiciliul acestuia. …Nu se ştie dacă şi pe timpul actualului primar mai rămâne în vigoare regula instituită de interimari ca anumite tipuri de documente pregătite de Centru, în special cele ce ţin de loturi şi construcţii, să fie eliberate cetăţenilor doar dacă sunt supervizate de consilierii primarului… [A venit sau nu schimbarea la Chişinău?] Noul primar general al Chişinăului a rezistat şi aceasta este una dintre concluziile de bază ale primelor o sută de zile de mandat. A rezistat în condiţii cumplite chiar pentru oameni mult mai experimentaţi ca el în ale administrării. Se pare că nu s-a înecat în hârtiile de pe propria masă, nu s-a simţit să se fi lăsat dirijat de interesele şi intrigile politice şi economice cu care este presat din toate părţile. Noul primar a adus în primărie elemente de stil propriu în administrarea treburilor capitalei. Şedinţa bine pregătită în aer liber la care a demascat afacerile unor subalterni de-ai săi, investigaţiile privind implicarea presupusă a maşinii prezidenţiale într-un accident rutier cu invitarea lucrătorilor de rând ai structurilor municipale la şedinţa operativă a Primăriei ar fi doar câteva exemple care denotă suficientă pregătire profesională, curaj personal şi dorinţa primarului de a schimba lucrurile în Chişinău. Însă toate elementele menţionate ţin deocamdată de formă. Pentru schimbarea reală este nevoie ca forma să fie umplută cu conţinut. Schimbarea se obţine prin formă şi conţinut împreună. Primarul Dorin Chirtoacă mai are timp, dar din ce în ce mai puţin. Cu o sută de zile şi ceva mai puţin.