O nouă rundă de dezbateri televizate, între Igor Dodon şi Maia Sandu, a oferit prilej cetăţenilor să asiste la tot felul de săgeţi aruncate, în temei, de candidatul Partidului Socialiştilor la adresa contracandidatei sale de la Partidul Acţiune şi Solidaritate. Cel care de cele mai multe ori a „sărit calul” a fost socialistul, opinează autorii unui articol de fact-checking din cadrul proiectului Sic!, transmite IPN.
În cadrul dezbaterii, Igor Dodon a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi „participat la furtul miliardului” de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova, miliard care a fost „pus pe spatele cetăţenilor”. Maia Sandu a negat faptul că ari fi avut vreo contribuţie la această mega-fraudă, afirmând că a votat doar pentru ca oamenii să nu-şi piardă economiile la băncile cu probleme. Autorii articolului Sic! menţionează că, din start, afirmaţia lui Igor Dodon trebuie privită ca atare şi anume acuzaţia de furt. Or, atunci când este abordată acest subiect trebuie să avem în vedere două elemente distincte. Primul se referă la furtul propriu-zis, scoaterea unei sume în echivalentul a aproximativ un miliard de dolari din cele trei bănci. Al doilea vizează acordarea sub garanţia statului, prin două hotărâri de Guvern, a unor credite de urgenţă băncilor falimentare de către Banca Naţionala a Moldovei în sumă de peste 15 miliarde de lei.
„Maia Sandu n-a fost ministru de finanţe ca să aibă cumva vreo atribuţie la tot ce ţine de relaţia Guvernului cu Banca de Economii, spre exemplu, şi, în mod cert, nu are nicio legătură cu delapidarea băncilor. Până aici e clar că Igor Dodon n-are dreptate”, susţin autorii articolului.
La fel, ambii candidaţi s-au acuzat reciproc din nou de legături cu prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Maia Sandu susţine că nu a vorbit niciodată cu Vlad Plahotniuc şi aminteşte de faptul că prim-vicepreşedintele PDM a fost cel care s-a împotrivit ca ea să devină prim-ministru la începutul anului 2015. O confirmare a acestei afirmaţii din partea democratului nu există, însă surse din cadrul negocierilor au declarat în presă că Maia Sandu nu a fost agreată de Plahotniuc. „Cele patru televiziuni controlate oficial de Vlad Plahotniuc au plasat-o de cele mai multe ori în context negativ pe Maia Sandu chiar şi după retragerea lui Marian Lupu din cursa prezidenţială, fapt care dezminte afirmaţia lui Igor Dodon”.
În articolul Sic! Se menţionează că în privinţa legăturilor lui Igor Dodon cu Vlad Plahotniuc, reieşind din afirmaţia Maiei Sandu, sunt mai multe elemente în sprijinul acesteia, multe dintre care indirect, şi prin urmare acestea pot servi ca temei pentru speculaţii. Cu toate acestea, Igor Dodon a zburat de câteva ori cu avioanele private ale lui Vlad Plahotniuc şi nu a votat pentru demisia acestuia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului în şedinţa din 15 noiembrie 2012, o demisie propusă de fracţiunea comuniştilor care a suferit eşec din lipsă de voturi.
Igor Dodon a mai afirmat că Maia Sandu vrea unirea cu România şi aderarea la NATO. Autorii analizei precizează că de fapt, Maia Sandu a evitat un răspuns clar în privinţa NATO, precizând că va „promova tot ce va decide poporul” şi că în următorii 5 ani (mandatul e de 4 ani) nu va fi niciun referendum la acest subiect. Legat de unire, Maia Sandu a recunoscut că a răspuns anterior în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune că în eventualitatea unui referendum ar vota „pentru”, aceasta fiind poziţia sa personală şi nu a partidului la acea vreme. Politiciana a spus că ea personal ar vota da, însă va lua decizii în funcţie de ce va vrea poporul. „Aşa sau altfel, prima parte a afirmaţiei lui Igor Dodon nu corespunde întru totul realităţii (este o mare diferenţă între prezentul „vrea” şi condiţionalul „aş vota dacă”). Totodată, în ceea ce priveşte partea a doua a afirmaţiei (aderarea la NATO) nu există nici un argument pentru a-i da dreptate lui Igor Dodon”, mai menţionează autorii Sic!.
Articolul integral poate fi citit pe pagina proiectului sic.md. Sic.md este un proiect al Agenţiei de presă IPN, realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova.
