Ca și la dezbaterile precedente asupra proiectului de modificare a sistemului electoral, organizate la Parlament, și în cadrul rundei de vineri, 30 iunie, au fost exprimate opinii împărțite. În timp ce unii participanți consideră că autoritățile de la Chișinău trebuie să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la modificarea sistemului electoral și să renunțe la această inițiativă, alții afirmă că deciziile din Republica Moldova la toate nivelurile trebuie adoptate în interesul cetățenilor și nu la indicațiile din afara țării, transmite IPN.
Președinta Partidului Național Liberal, Vitalia Pavlicenco, a declarat că PNL optează pentru menținerea unui sistem proporțional perfecționat. În opinia sa, anumite lucruri trebuie schimbate pentru că toți sunt conștienți de puterea televiziunilor și cui acestea aparțin, de ”manipulările securiste despre șansele și neșansele unor partide”, de practica muncii în van și dăruirea voturilor oponenților politici. Potrivit președintei PNL, dacă majoritatea parlamentară își dorește cu adevărat o clasă politică neșantajabilă, trebuie să adopte legea lustrației, să anuleze pragul electoral etc.
Sergiu Coropceanu, secretar general al Partidului Social Democrat, a declarat că toate deciziile din Republica Moldova la toate nivelurile trebuie adoptate în interesul cetățenilor și nu la indicațiile din afara țării. Potrivit lui, PSD consideră că din moment ce partidele politice s-au discreditat și au pierdut susținerea cetățenilor, e timpul ca acestea să facă un pas înapoi și să ofere dreptul constituțional cetățenilor ca aceștia să-și aleagă în mod direct reprezentanții săi, excluzând listele de partid. „Ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și dat fiind faptul că mai bine de 800 de mii de cetățeni au subsemnat pentru trecerea la un sistem de vot uninominal, PSD solicită Partidului Democrat readucerea pe agenda parlamentară a proiectului de modificare a sistemului electoral prin implementarea sistemului uninominal”, a menționat Sergiu Coropceanu. Politicianul a mai spus că pentru obținerea unui consens larg decizia cu privire la modificarea sistemului electoral trebuie adoptată ca urmare a unui referendum republican.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, a menționat că recomandările Comisiei de la Veneția sunt salutabile și e salutabil că autoritățile se obligă să le îndeplinească. În opinia sa, recomandările sunt un pic mai detaliate decât cele emise în anul 2014. „Pur și simplu, politicienii de atunci nu și-au asumat responsabilitatea să le accepte și să meargă înainte, ceea ce e salutabil că fac politicienii de astăzi”, a declarat ex-președintele Curții. Dumitru Pulbere a mai spus că în recomandările Comisiei se regăsesc probleme enunțate de către participanții la dezbaterile anterioare, cu care autorii proiectului au fost de acord.
Analistul politic Vitalii Andrievschi a spus că acele chestiuni tehnice enunțate de către Comisie pot fi soluționate, însă astăzi pe ordinea de zi a Parlamentului trebuie să figureze soluționarea problemei politice. Analistul a mai spus că pledează pentru sistemul uninominal, pentru care s-a pronunțat majoritatea cetățenilor și în opinia sa, în primul rând acest fapt reprezintă un consens larg, pe care îl invocă europenii și Comisia de la Veneția.
Directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, a declarat că analizând opiniile referitor la modificarea sistemului electoral a ajuns la concluzia că acestea sunt extrem de împărțite. Există persoane care afirmă că modificarea sistemului electoral în unul mixt ar fi oportună, însă nu acum. În opinia sa, electoratul moldovenesc este mai puțin educat și nu posedă o cultură politică și din aceste considerente avem clasa politică pe care o avem și indiferent de ce sistem electoral ar fi, schimbări mari nu vor fi. Roman Chircă a mai spus că prin modificarea sistemului sunt descurajate partidele care nu au persoane pe care să le includă în funcții de conducere și în acest sens o soluție ar fi ca opoziția să atragă persoane puternice în formațiunile lor.
Preşedintele Comunităţii Găgăuze din Republica Moldova, Nicolai Terzi, a spus că în ceea ce ține de traseismul politic, acest fenomen nu depinde de sistemul de vot, dar de cultura politică și acest fenomen trebuie combătut. Potrivit lui, consens există în rândul cetățenilor, nu și în rândul politicienilor, dar ultimul probabil nici nu este necesar. Nicolai Terzi a mai spus că din moment ce se declară despre priorități europene, atunci este cazul să se țină cont de aceste priorități pe toate domeniile. În opinia sa, autoritățile trebuie să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția.
Ca urmare a dezbaterilor care au durat mai bine de trei ore, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a menționat că acestea vor contribui la faptul ca într-un final să fie adoptată o lege bună care să asigure alegeri corecte, transparente și democratice. „Unii au refuzat să participe la dezbateri și continuă să fie gălăgioși în afara lor, iar acuzațiile de mimare ale discuțiilor sunt, cel puțin, lipsite de respect pentru cei care s-au implicat în dezbateri”, consideră șeful legislativului.
Reprezentanții mai multor organizații ale societății civile, care au criticat în cadrul unor acțiuni de protest tentativa de schimbare a sistemului electoral, au anunțat vineri că refuză să participe la dezbaterile publice organizate de Parlament privind introducerea votului mixt sau uninominal. Într-o declarație a ONG-urilor se spune că odată ce nu sunt respectate recomandările Comisiei de la Veneția, orice discuții pe marginea inițiativei de schimbare a sistemului electoral sunt lipsite de logică. De asemenea, și partidele de opoziție Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, au anunțat că nu vor participa la dezbateri.
Comisia de la Veneția, în cadrul ședinței plenare din 16 iunie, a adoptat „opinii critice” privind proiectul de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova. Urmare a consultărilor cu toate părțile interesate, s-a constatat în special că reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind rezultatul unui consens larg. Există „îngrijorări semnificative” în legătură cu reforma propusă, inclusiv riscul ca deputații aleși în circumscripții nominale să fie expuși intereselor de afaceri. Experții consideră că atribuția Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripții uninominale e formulată vag, fapt care presupune un risc de influență politică.
