Escrocheria s-a transformat într-o bâtă ușor de manipulat în sensul intentării de dosare penale pentru condamnarea persoanelor care sunt mai puțin protejate. Este opinia avocatului Gheorghe Macovei, care a relatat într-o conferință de presă la IPN, cazul unei femei condamnate la nouă ani de închisoare pentru un împrumut pe care l-a întors de două ori.
Potrivit avocatului, clienta sa este fondatorul și administratorul unei companii care avea în gestiune livezi de nuci. În 2012, femeia a obținut de la prietenii fostului soț un împrumut de 400 de mii de lei pentru a-și plăti ratele la creditul bancar contractat. Banii i-a luat pentru o lună și i-a restituit la timp, prin intermediul fostului soț. După doi ani, în 2014, apare creditorul. Acesta afirmă că banii nu au ajuns la el și, având recipisa semnată de femeie, îi cere în instanță să-i restituie banii.
Gheorghe Macovei spune că, în momentul în care în dosarul civil avocatul femeii a solicitat expertizarea recipiselor anexate, se intentează un dosar penal pentru escrocherie pe numele clientei sale. Având în vedere că avocatul în procesul civil a negat semnătura pe o recipisă din 2014, s-a considerat că clienta sa a negat datoria, nu o recunoaște și, respectiv, a făcut un fapt de escrocherie. Femeia este reținută, iar în 2016 este condamnată la 9 ani de închisoare. Chiar dacă a întors repetat împrumutul.
Curtea de Apel respinge recursul și dosarul ajunge la Curtea Supremă de Justiție, care decide rejudecarea cauzei. Curtea de Apel Chișinău își menține sentința și 2018 iarăși se face recurs la Curtea Supremă, o decizie nefiind încă pronunțată. Următoarea ședință urmează să aibă loc pe 25 iunie.
Dacă CSJ își va menține poziția și va constata erorile comise de instanțele ierarhic inferioare, va fi nevoită să recunoască problema de sistem privind escrocheria și interpretarea ei, spune avocatul. Dacă va menține deciziile Curții de Apel, ia două decizii contrare și „nu este departe o eventuală condamnare la CEDO pentru aplicarea neuniformă a legii în același caz”.
Potrivit lui Gheorghe Macovei, „argumentul care stă pe masa Curții Supreme de Justiție este că, dacă persoana s-a plâns că are probleme financiare și a cerut bani, deja ar fi dorit să înșele, să nu întoarcă banii înapoi”. Avocatul crede că scopul persoanelor implicate în caz a fost distrugerea afacerii femeii. Dintr-o afacere de milioane de lei a ajuns, de doi ani, în proces de insolvabilitate.
„În măsura în care o neexecutare a unei relații civile poate fi ușor transformată într-o faptă penală, condamnată penal, fiecare dintre noi riscăm același lucru”, a declarat Gheorghe Macovei. Avocatul spune că „să fii condamnat la 9 ani de pușcărie pentru un împrumut pe care l-ai restituit nu are nici o încadrare logică și nici legală”.
Femeia este deocamdată în libertate până la pronunțarea unei sentințe definitive.