O echipă de arheologi, condusă de istoricul Sergiu Mustață, desfășoară săpături pe locul unde se consideră că se află vatra Chișinăului – zona vechiului târg. Este vorba de locul unde s-a aflat biserica Sfinții Arhangheli (Soborul Vechi) și clădirea Muzeului bisericesc –– casa lui Teodor Sabău, devenită casa eparhială, unde a locuit mitropolitul Bănulescu-Bodoni la începutul secolului XIX. Între 1942-1944, aici a fost redeschis Muzeului Bisericesc prin eforturile cunoscutului intelectual – preotul Paul Mihail, care în 1944 s-a refugiat în România.
Sergiu Mustață a declarat pentru IPN că se elaborează un proiect de reconstituire imaginară a complexului de clădiri. Ele nu pot fi reconstruite deoarece locul unde a existat clădirea Vechiului Sobor se află sunt clădirea actualului Teatru „Eugen Ionescu”. Deși locul unde s-a aflat casa eparhială, în care a locuit mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, se află alături de clădirea Teatrului „Eugen Ionescu”, ea nu poate fi reconstruită întrucât nu permit condițiile amplasamentelor clădirilor din zona adiacentă.
Săpăturile au început pe locul unde s-a aflat prima biserică din Chișinău, actualul bulevard Grigore Vieru, la inițiativa asociației „Monumentum”, condusă de avocatul Iulian Rusanovschi. Inițiativa a fost susținută de Pretura Sectorului Râșcani a Primăriei municipiului Chișinău.
Pe 5 noiembrie, cercetătorii au reușit să intre în subsolul clădirii fostului muzeu bisericesc „care s-a dovedit a fi excepțional”. Trei săli impresionante. „Doar că este o mare problemă din cauza unei țevi sparte a apeductului care trece prin preajmă, ce acumulează apă care pune în pericol stabilitatea construcției”, a precizat Sergiu Mustață. Pe 6 noiembrie, au fost decopertate treptele clădirii Muzeului Bisericesc. În aceeași zi, la finalul lucrărilor, au fost descoperite și scările pe care se urca Bănulescu-Bodoni de la demisol în casa Eparhială. Pe 7 noiembrie au fost descoperite scările laterale ce asigurau accesul în clădire, dar și anumite obiecte de metal – balamale de la ușa scării.
Istoricul Sergiu Musteață și-a exprimat speranța că vestigiile vor fi conservate și valorificate, iar proiectul ar putea deveni un exemplu de arheologie urbană.
Muzeul Bisericesc a deținut o colecție de icoane și tipărituri ce evocă trecutul bisericesc al ortodoxiei pe meleagurile Moldovei. El a fost înființat în 1906 din inițiativa Societății Istorico-Arheologice Bisericești, inaugurată la Chișinău în aprilie 1904. Din 1912 a fost situat în patru camere ale Casei Eparhiale. A funcționat în baza unui statut aprobat de Sfântul Sinod. Colecțiile erau constituite din donațiile oferite de Casa Arhierească, de bisericile vechi, de mănăstiri, de persoane particulare. Muzeul a deținut și o bibliotecă. Colecția de veșminte bisericești conținea odăjdiile folosite de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, donate muzeului de Casa Arhierească.
În 1942 casa Muzeului Bisericesc a fost renovată la inițiativa preotului Paul Mihail, care era parohul Vechiului Sobor. Clădirea Vechiului Sobor a fost demolată de autoritățile sovietice în anul 1963, iar clădirea casei eparhiale în 1960, când au avut loc modificări de arhitectură urbană în zonă, atunci fiind ridicat de autorități un monument consacrat eroilor comsomoliști.
