O democraţie nu este funcţională atâta timp cât libertatea de exprimare este îngrădită, susţin oficiali ai structurilor europene

Libertatea de exprimare este principalul catalizator al unei democraţii adevărate. Atâta timp cât libertatea de expresie este încălcată, nu se poate vorbi despre o democraţie sănătoasă, susţin reprezentanţi ai structurilor europene întruniţi la Chişinău pentru a participa, alături de ONG-urile şi asociaţiile de jurnalişti din R. Moldova şi ţările din bazinul Mării Negre, la un seminar care abordează subiectul libertăţii exprimării, transmite Info-Prim Neo. Janos Herman, consilier principal pentru politica europeană de vecinătate a directorului general pentru relaţiile externe din cadrul Comisie Europene, a declarat marţi, 20 mai, în cadrul unei conferinţei de presă că fără libertatea de exprimare şi libertatea de opinie nu este posibil de a accede la democraţie. Oficialul european a subliniat că societatea civilă, prin intermediul ONG-urilor, poate contribui la elaborarea unor reforme democratice în ceea ce priveşte libertatea de expresie. Potrivit sursei citate, R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme ce ţin de accesul la informaţia de interes public. Există presiune politică, discriminare, dezinformare intenţionată şi alte aspecte care se referă la drepturi ale omului consfinţite de Constituţie şi de convenţiile europene. Îndeplinirea rigorilor europene ce ţin de garantarea şi respectarea drepturilor omului, încă mai constituie o provocare pentru R. Moldova, a declarat Janos Hermana precizând că procesul de transformare a unei ţări într-o democraţie funcţională este unul de durată, care necesită multe eforturi şi voinţă, atât din partea structurilor statale, cât şi un interes viu din partea societăţii civile. Riina Kionka, reprezentantul personal al lui Javier Solana, Înalt Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi Securitate, a spus că ceea ce se înregistrează în R. Molodva în prezent este similar cu experienţa ţărilor baltice din anii '90 a secolului trecut, care au reuşit să depăşească perioada în care drepturile omului erau grav încălcate. Sursa citată a spus că jurnaliştii trebuie să ştie că atunci când legile naţionale nu sunt respectate şi nu sunt aplicate, aceştia pot apela la legislaţia şi convenţiile europene, universal valabile şi adoptate de către R. Moldova, ţinând cont de faptul că R. Moldova şi-a asumat mai multe angajamente faţă de UE. Ambasadorul Delegaţiei Comisiei Europene în R. Moldova, Cesare de Montis, a reiterat apelul către societatea civilă de a particpa la elaborarea unor proiecte viabile în cadrul Iniţiativei Europene pentru Democraţie şi Drepturile Omului (EIDHR). Suma totală disponibilă este de 300 mii euro, iar propunerile trebuie să se centreze asupra „Participării Democratice”. În altă ordine de idei, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, Valeriu Saharneanu, a spus că prin organizarea unui asemenea seminar la Chişinău, comunitatea europeană poate cunoaşte situaţia deplorabilă a presei locale . „Vrem ca şi edilii din UE să cunoască situaţia presei din R. Moldova, dar mai ales să ştie de intenţia guvernării de la Chişinău de a controla şi de a intimida mass-media independentă din R. Moldova ”, a subliniat Saharneanu. Evenimentul a fost organizat de Comisia Europeană sub egida Preşedinţiei Sloveniei la UE şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din R. Moldova.