Numărul migranţilor moldoveni fără statut legal este dublu faţă de cei cu acte în regulă

Sunt muncitori, adaptivi, de încredere, motivaţi, învaţă cu uşurinţa limba ţării în care lucrează şi tind să se ajusteze la cultura acestor ţări. Acestea ar fi punctele forte ale moldovenilor care s-au stabilit cu traiul sau muncesc peste hotare, prezentate într-un studiu realizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi prezentat marţi, 10 iulie, în cadrul unei mese rotunde, organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrare Europeană în parteneriat cu OIM. Potrivit aceluiaşi raport, printre punctele slabe se numără nesiguranţa generată de statului ilegal al majorităţii migranţilor moldoveni, numărul insuficient şi indiferenţa percepută a misiunilor diplomatice moldoveneşti, absenţa unei ambasade a Italiei la Chişinău, utilizarea banilor exclusiv pentru consum de către familiile rămase acasă, precum şi lipsa surselor de informare. Cercetătorul Raviv Schartz susţine că legătura dintre comunităţile moldoveneşti şi R. Moldova ar deveni mai puternică dacă Guvernul ar conştientiza mai mult necesităţile şi preocupările acestora. Potrivit lui, ar fi necesar ca Executivul, în contextul relaţiilor bilaterale cu ţările de destinaţie ale comunităţilor moldoveneşti, să încheie acorduri privind protejarea drepturilor umane fundamentale ale imigranţilor, legalizarea sau reglementarea statutului lor şi protecţia drepturilor lor sociale, stabilirea unei “perioade de graţie”, în decursul căreia migranţii vor putea lucra şi, în acelaşi timp, vor putea să-şi legalizeze statutul. În ceea ce priveşte funcţionarea misiunilor diplomatice moldoveneşti, autorităţilor din Moldova li se recomandă sa ia în considerare distribuirea demografică a migranţilor în ţările de destinaţie pentru a lua decizii privind amplasarea personalului consular, să repartizeze ataşaţii pe probleme de muncă, cu o pregătire specială, în anumite oraşe-cheie, să facă lobby pentru deschiderea unei ambasade italiene în RM. Totodată, este necesară editarea de ziare ale comunităţilor peste hotare prin care aceştia să fie informaţi. Raviv Schartz susţine că este necesară o campanie informaţională imparţială pentru a încuraja migranţii moldoveni să-şi exercite dreptul la vot în afara ţării. În prezent, R. Moldova negociază posibilitatea de a încheia acorduri bilaterale privind migraţia forţei de munca şi protecţia socială a cetăţenilor săi practic cu toate statele în care moldovenii au migrat, a spus viceministrul de Externe Valeriu Ostalep. Funcţionarul a recunoscut că există o acoperire insuficientă, din punct de vedere diplomatic, în ţările unde locuiesc cetăţeni moldoveni. Potrivit lui, în câteva luni, un Consulat general va fi deschis la Bologna, în regiunea de nord a Italiei. De asemenea, se negociază deschiderea unui Consulat general la Istambul şi a unei ambasade a Italiei la Chişinău. Potrivit studiului, aproximativ un sfert din populaţia aptă de muncă din Moldova se află peste hotare. Datele oficiale arată că numărul imigranţilor a crescut de la cca. 100 de mii în 1999, la peste 400 de mii în 2005. 60 la sută dintre aceştia se află în Rusia, 17 la sută - în Italia. Urmează Portugalia, Spania şi alte ţări de destinaţie cum ar fi Ucraina, Franţa, Grecia, Israel etc. Datele privind migraţia moldovenilor sunt, în mare, evazive, arată studiul, numărul migranţilor moldoveni care locuiesc ilegal în unele ţări fiind dublu faţă de cei stabiliţi legal. Salariul mediu al migrantului din Moldova este de circa 550 de dolari pe lună. În prezent, Biroul Relaţii Interetnice menţine relaţii cu peste 45 de organizaţii obşteşti care reprezintă comunităţile moldoveneşti din 20 de ţări.