Discursul de ură, utilizat consecvent în spațiul public, în mass-media și în mediul online, determină creșterea nivelului de intoleranță și poate duce la acte de violență. În momentul în care drepturile unei persoane sunt limitate sau, mai mult, un grup de persoane ajunge să fie nu doar limitat în drepturi, dar să fie supus acțiunilor violente din partea altui grup, acea societate sau acea țară nu mai poate fi considerată democratică, pentru că nu mai oferă spațiul sigur pentru acel grup, el nu se poate dezvolta în deplină securitate, nu își poate revendica drepturile și nu poate să se implice în activitățile unei comunități. Este comentariul Irinei Corobcenco, responsabilă la Asociația Promo-LEX de monitorizarea discursului de ură. Experta a fost solicitată de IPN în contextul Zilei Internaționale a Democrației, care este marcată anual la 15 septembrie.
Date colectate de Asociația Promo-LEX arată că cel mai des discursul de ură este utilizat de către bărbați, cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani. „Cu regret, acest tip de discurs este utilizat preponderent de către politicieni, uneori de către jurnaliști. Este un proces firesc ca, atunci când este utilizat de către politicieni, membrii unui anumit partid sau simpatizanții acestora îl preiau și îl răspândesc în spațiul public foarte repede. Oamenii sunt predispuși, în special în mediul online, să utilizeze acest tip de discurs, prin acel anonimat pe care îl oferă mediul online, dar și pentru că ne lipsește o educație pentru drepturile omului. Libertatea de exprimare nu este un drept absolut, el poate fi limitat. Acest drept se termină acolo unde începe libertatea celuilalt. Chiar dacă oamenii sunt diferiți în opinii, în vârstă, în limba pe care o vorbesc, ceea ce ar trebuie să conteze cel mai mult este coeziunea dintre oameni. Nu contează ce limbă vorbim, ce naționalitate avem, ci mai curând contează ce facem fiecare dintre noi pentru comunitate”, a sublinat experta de la Promo-LEX.
Discursul de ură afectează atât bărbații, cât și femeile. Datele Asociației Promo-LEX arată că, în ultimii trei ani, cu mici schimbări, dar nu foarte mari, top patru grupuri afectate de dicursul de ură sunt: femeile, politicienii, persoanele LGBT, persoanele cu dizabilități, iar în perioada electorală pentru alegeri parlamentare anticipate din 11 iulie curent – și persoanele în etate au fost ținta discursului de ură.
Deși în legislația Republicii Moldova există prevederi în ceea ce privește discursul de ură, acestea nu sunt suficiente. „E nevoie ca proiectul de lege nr.301 să fie adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova. Proiectul prevede ajustarea Codului Penal și a Codului Contravențional, pentru sancționarea infracțiunilor motivate de prejudecată, inclusiv cele însoțite de mesaje de ură, dar și pentru lansarea mesajelor de ură. Din păcate, acest proiect de lege din 2016 trenează să fie adoptat de către Parlamentl Republicii Moldova, dar este absolut necesar pentru a da un semnal societății, dar și celor care utilizează acest tip de discurs de ură”, a menționat Irina Corobcenco.
În Codul contravențional nu există o prevedere care să sancționeze discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public. „Există doar o prevedere ce tine de calomnie, dar aceasta nu acoperă și discursul de ură. Autorii proiectului, care sunt reprezentanți ai Ministerului Justiției, propun amenzi în valoare de la 60 la 80 de unități convenționale, pentru persoanele fizice, și de la 120 la 210 unități convenționale, pentru persoane cu funcții de răspundere. Totodată, se propune completarea Codului Penal – pedeapsă cu amendă în valoare de la 500 la 600 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la un an la trei ani. Documentul se află în Parlament, e nevoie doar să se revină asupra acestuia”, a a mai spus Irina Corobcenco, responsabilă la Asociația Promo-LEX de monitorizarea discursului de ură.
