Nu este adevărat că doar avocaţii sunt cei care ar lua sau ar intermedia mita. Interviu Info-Prim Neo cu Janeta Hanganu, directorul Biroului Asociat de Avocaţi „Hanganu, Tănase şi Partenerii”

[- Pe parcursul a 2 ani, Guvernul RM, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului, a implementat Planul Preliminar de Ţară, care a ţintit reducerea corupţiei în cinci domenii, inclusiv în justiţie. După aceşti 2 ani, se poate spune că nivelul corupţie din sistemul judecătoresc a scăzut?] - Din câte ştiu, acest program nu şi-a pus drept scop micşorarea numărului de cazuri de corupţie, ci crearea unor condiţii adecvate pentru administrarea justiţie. Ceea ce s-a simţit cu adevărat este că au fost dotate câteva instanţe de judecată cu echipamente pentru înregistrarea audio şi,eventual, video a şedinţelor de judecată. Ele nu sunt încă funcţionale. Poate această măsură va avea un anumit efect. Cel puţin, judecătorul se va purta altfel ştiind că este înregistrat şi va oferi părţilor o dovadă în plus despre ce anume s-a discutat în proces, fără să se bazeze pe notiţele grefierului din procesul verbal. De asemenea, au fost renovate câteva instanţe. La modul practic, nu cred că în ultimii doi ani se dă sau se ia mai puţină mită în instanţele judecătoreşti. [- Organele de forţă, şi în primul rând Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, prezintă constant flagranturi în care sunt surprinşi avocaţi care iau sau intermediază mita. În acelaşi timp, nu a fost făcut public nici un caz de corupţie cu implicarea judecătorilor sau procurorilor. Înseamnă acest lucru că avocaţii sunt cei mai corupţi angajaţi din sistem?] - Nu este adevărat că doar avocaţii sunt cei care ar lua sau ar intermedia mita. Am impresia că este o alegere deliberată şi conştientă a autorităţilor de stat să facă publice cazurile anume atunci când avocaţii sunt prinşi în flagrant. Este uşor să dai vina pe avocaţi, spunând că iată care este răul, trebuie să luptăm cu acest rău în persoana lor, astfel încercând să sustragă atenţia de la judecători, procurori şi ofiţeri de urmărire penală. Or, atâta timp cât judecătorul sau procurorul ia decizia pe un dosar, este clar că ei sunt cei vizaţi de actele de corupţia. Iar povestea că avocaţii sunt intermediari iarăşi nu este adevărată. Au fost mai multe sesizări la Comisia de etică şi disciplină a Baroului avocaţilor din Moldova în care avocaţii de fapt se plângeau că judecătorii le iau clienţii. Mai exact, judecătorul îi propunea clientului să nu mai plătească bani avocatului şi să vină direct la judecător. Sunt de acord că din aproape două mii de avocaţi există o parte implicaţi în cazuri de corupţie, dar sunt la fel de sigură că din cei aproape 500 de judecători procentul celor care au luat mită este mult mai mare. Taxele pentru procurori sunt la fel de răspândite pentru mandate de arest, pentru încetarea urmăririi penale. [- Care ar fi valoarea acestor taxe?] - Nu pot să spun cu certitudine, ştiu doar cifrele care se vehiculează. Amânarea unui proces de judecată ar costa între 100 şi 300 euro, în funcţie de cât de grav este cazul sau cât de urgent este. Mandatele de arest - de la 3 la 5 mii, în funcţie de cât de cunoscut este dosarul, cât de importantă este persoana sau cât de gravă este infracţiunea. [- Guvernul R. Moldova a fost condamnat în multiple cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. Putem concluziona că acestea se datorează corupţiei din justiţia moldovenească? Cât de grav afectează ele imaginea R. Moldova pe plan internaţional?] - Este un dificil de probat că anume din cauza corupţiei au avut loc aceste încălcări. Pot spune, însă, cu certitudine că fenomenul corupţiei prejudiciază imaginea R. Moldova. Şi nu doar în lumina hotărârilor CEDO, dar în primul rând imaginea ţării ca o ţară pentru investiţii şi afaceri legitime. Investitorii se tem să vină în asemenea ţări unde valoarea mitei este mai importantă decât cuvântul legii.