Măsurile imediate pe care urmează să le întreprindă noul Șef al Delegației vor ține de evaluarea implementării “pre-condițiilor politice” necesare pentru ca UE să ofere Moldovei asistență financiară, scrie politologul Dionis Cenușă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Parcursul lui Pirkka Tapiola în funcția de Șef al Delegației UE în Moldova a fost influențat de un șir de provocări de ordin intern, precum fraudarea sistemului bancar, monopolizarea puterii de către PDM, alegerea unui președinte pro-rus etc., cât și regional - anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea de către aceasta a separatismului în Estul Ucrainei, accentuează politologul.
Dionis Cenușă consideră că viitorul șef al Delegației, diplomatul slovac Peter Michalko, se va confrunta cu provocările vechi, care sunt departe de a fi soluționate, și va trebui să facă față altor provocări noi care deja se prefigurează.
În opinia politologului, pe termen lung, Michalko va trebui să mențină o retorică critică vizavi de calitatea reformelor asumate de guvernare, dar să evite politizarea discursului său și partizanatul în favoarea unor forțe politice.
Calitatea mandatului său va depinde de dibăcia comunicării și construirii dialogului cu politicul moldovenesc, dar și cu opinia publică și respectiv mass-media din Moldova. Abilitățile lingvistice și posedarea limbii române, ruse și ucrainene, vor constitui avantaje naturale în diplomația publică, căreia Peter Michalko îi va dedica o parte semnificativă din mandatul său, explică Dionis Cenușă.
Politologul se arată convins că viitoarea componență parlamentară după alegerile din 2018, probabilitatea preluării puterii de către forțele pro-ruse, iar până la aceasta escaladarea situației în jurul conflictului transnistrean și a autonomiei găgăuze, se vor număra printre principalele provocări pe care diplomatul slovac va fi nevoit să le gestioneze în viitor.
