Noul cadru al Parteneriatului Estic este o încercare de a grăbi reformele în țările membre. Totodată, faptul că Moldova nu mai este povestea de succes a Parteneriatului înseamnă o tragedie. Aceste opinii au fost exprimate în cadrul emisiunii „Butonul roșu” de la postul public de televiziune Moldova 1, transmite IPN.
Alexandru Bujoreanu, vicepreședintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, susține că tragedia cea mai mare este că Moldova nu mai este povestea de succes a Parteneriatului Estic și acest lucru nu poate să-l conteste nimeni. „Noi credem că lucrurile vor degrada și în continuare și avem două argumente destul de simple: anul 2018 este unul electoral și, din câte arată practica și istoria, reformele nu se implementează, ele se mimează. Și intrăm în anul 2019 care, de asemenea, va fi un an electoral – alegerile locale. În 2019 va avea loc următorul summit al Parteneriatului Estic și acesta va fi unul crucial, de bilanț. Ce va putea atunci să prezinte Republica Moldova? Nu știu, dar noi suntem sceptici în acest sens”, a declarat Alexandru Bujoreanu.
Ana Guțu, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale, a declarat că Parteneriatul Estic este un proiect menit să-i creeze Uniunii Europene confortul la frontieră. UE își dorește stabilitate la frontierele sale. De aceea, se preocupă de starea democrației în aceste șase țări. Potrivit ei, Republica Moldova nu mai este ceea ce a fost în anii 2013-2014, istoria de succes. „Toate cele incluse în noul plan al Parteneriatului Estic sunt doar pentru confortul personal al Uniunii Europene”, spune Ana Guțu.
Iurie Leancă, liderul Partidului Popular European din Moldova și vicepremierul pentru integrare europeană, este de părere că tot ce va face de astăzi încolo Uniunea Europeană împreună cu țările membre ale Parteneriatului Estic urmează să se axeze pe interesul cetățeanului. „De astăzi înainte, această conlucrare va fi mult mai bine structurată, au fost identificate patru platforme, respectiv, patru beneficii pentru cetățeni. Pe fiecare platformă vor fi obiective foarte clare”, a declarat Iurie Leancă.
Expertul politic Ion Tăbîrță crede că schimbarea cadrului de cooperare cu Parteneriatul Estic este o încercare de a eficientiza funcționarea instituțională a Parteneriatului, dar și a grăbi reformele în statele membre. Potrivit lui, după 2014 Parteneriatul Estic a intrat într-o criză de evoluție și nu prea se știe ce se vrea de la acesta. „Uniunea Europeană încearcă din nou să ne impulsioneze pentru a realiza reformele”, a spus analistul.
Noul cadru instituțional al inițiativei Parteneriatul Estic (PAE) a fost lansat luni, 12 martie, la Bruxelles în prezența oficialilor de rang înalt din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina și Statele Membre ale UE. Noua structură pentru cooperarea instituțională dintre statele Parteneriatului Estic și statele membre ale UE este mai compactă și se concentrează pe implementarea eficientă a reformelor care aduc rezultate reale cetățenilor. Noua abordare subliniază mai tare implicarea țărilor partenere la un nivel adecvat, ce le permite să progreseze cu cele 20 de livrabile convenite pentru implementare până în anul 2020.
