Daniel Ioniţă, noul ambasador român la Chişinău, va depune eforturi pentru continuarea bunelor relaţii între România şi Republica Moldova, consolidarea acestor relaţii şi promovarea proiectelor susţinute de Bucureşti spre beneficiul tuturor cetăţenilor moldoveni. Despre aceasta diplomatul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă în care a expus priorităţile mandatului său la Chişinău, transmite IPN.
„Plec la drum încărcat de optimism şi speranţă. Sunt încrezător că ceea ce îmi propun să fac voi realiza mizând în acest sens pe sprijinul deplin al autorităţilor de la Bucureşti şi pe cooperarea deplină a autorităţilor din Republica Moldova”, a spus ambasadorul.
Daniel Ioniţă a menţionat că România poate reprezenta pentru Republica Moldova un model de integrare europeană. Faptul că mulţi cetăţeni moldoveni sunt şi cetăţeni români, este un avantaj. Asistenţa acordată de România este destinată tuturor locuitorilor Republicii Moldova, indiferent de zona în care locuiesc, limba pe care o vorbesc sau de etnia cu care se auto-identifică. Principiile fundamentale ale mandatului lui Daniel Ioniţă sunt: continuitate, consolidare, perseverenţă şi diversificare a relaţiilor bilaterale în ansamblu.
„Republica Moldova este o prioritate strategică perenă în acţiunea externă a statului român. România este interesată de stabilitatea Republicii Moldova şi menţinerea cursului european al acesteia”, a spus ambasadorul român. Obiectivele prioritare ale mandatului său sunt susţinerea parcursului european şi reconectarea strategică, politică şi fizică a Republicii Moldova la spaţiul european.
Diplomatul român a mai spus că la Chişinău trebuie să fie promovate credibil şi vizibil reformele, proiectele menite să consolideze relaţiile cu România. În particular se doreşte consolidarea investiţiilor române în Moldova. Un dosar important mai este şi cel care ţine de regiunea transnistreană. Orice soluţie a acestei probleme trebuie găsită ţinându-se cont de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.
În activitatea sa, ambasadorul va urmări câteva direcţii, cum ar fi dosarul energetic, infrastructura, asistenţa nerambursabilă, asistenţa tehnică, programele cu finanţare europeană şi consolidarea spaţiului informaţional comun.
