”Noua politică fiscală” anunţată de autorităţi: provocări şi riscuri

Observatorul de politici publice cuprinde analiza unor proiecte de acte legislative şi normative de sensibilitate publică din agendele Executivului şi Legislativului din Republica Moldova, precum şi a unor informaţii publice, în scopul identificării potenţialelor riscuri pentru interesul public.

 Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Holding Governors Accountable: Civil Society Conducting Economic Expertise of Risky Legal Initiatives ” susţinut financiar de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

”Noua politică fiscală” anunţată de autorităţi: provocări şi riscuri

La 23 iulie 2018, din sediul partidului de guvernare, au fost lansate mai multe teze, prezentate ca ”revoluţie” în materie de fiscalitate, care au tangenţă cu trei direcţii distincte:

• ”amnistia capitalurilor”, adică legalizarea bunurilor şi capitalurilor,
• decriminalizarea infracţiunilor economice,
• reduceri fiscale pentru persoanele fizice şi juridice.

În această Notă vom examina aspectele legate de modificările declarate în domeniul impozitării veniturilor persoanelor fizice, în special declaraţiile autorităţilor (în lipsa în spaţiul public a unui document/proiect oficial): 

• reducerea impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%. ”Acest lucru va fi posibil pentru că vom diminua impozitul pe venit al persoanelor fizice de la 18% până la 12 la sută, prin introducerea cotei unice”;
• dublarea scutirii personale anuale la plata impozitului pe venit de la 11280 de lei la 24 de mii de lei, iar ”cetăţenii care au un salariu de până la 3 500 de lei nu vor mai plăti impozite”. ”Cetăţenii care primesc un salariu sub minimul de existenţă nu vor mai plăti impozit. Măsurile despre care vă vorbesc vor aduce o majorare a veniturilor angajatului cu 6%, iar pe cele ale angajatorului - cu 5%. Oamenii vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar şi contăm pe mai mulţi bani în buget”;
• ”noile măsuri sunt în proces de discuţii cu Fondul Monetar Internaţional”. ”Toate reformele, inclusiv acestea, sunt coordonate cu partenerii externi, cu FMI şi Banca Mondială”;
• ”Reforma va fi promovată până la sfârşitul acestei sesiuni, adică până la sfârşitul acestei săptămâni. Discutăm despre o reformă cu un impact aşteptat de mediul de afaceri. Aceasta va avea impact bugetar în jur de două miliarde de lei. Bugetul de stat este capabil să acopere cheltuielile suportate la prima etapă”;
• ”Măsurile fiscale care vor fi implementate din toamnă  vor permite acumularea în buget a două miliarde de lei.”
   

Provocări şi riscuri identificate
 

• Din declaraţii pare că autorii iniţiativei văd în mod diferit impactul imediat, pe durată scurtă de timp, al acestui document. Premierul crede că bugetul va obţine imediat 2 miliarde de lei adiţional, iar preşedintele comisiei parlamentare – vede neîncasări de venituri, în aceeaşi sumă, pentru bugetul 2018. În context este de remarcat că astfel de proiecte complexe trebuie să conţină evaluări de impact clare pentru a putea fi discutate în public.
• Introducerea cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice (12%) urmează să fie realizată prin reducerea cotei maxime a impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12% şi majorarea cotei minime de la 7 la 12%. În prima categorie sunt vizate persoanele cu venituri mari. Din categoria a doua fac parte persoanele cu venituri mici şi mijlocii, respectiv cota de impozitare a acestor persoane va creşte de la 7 la 12%.
• În calitate de măsură compensatorie pentru persoanele cu venituri mici ar putea servi dublarea  anunţată a scutirilor personale (minimul neimpozabil), de la 11280 lei până la 24000 lei anual. Dar, având în vedere că în anul 2018 veniturile impozabile de până la 33000 lei sunt taxate cu 7%, iar acum urmează să fie aplicată cota de 12% de la 24000 lei – efectele nu sunt univoce. Persoanele cu venituri mici şi mijlocii vor simţi nesimnificativ creşterea scutirlor personale, iar  persoanele cu venituri mari vor avea de câştigat cosiderabil.

• Analiza datelor din tabelul anexat (vezi anexa Venitul disponibil al persoanelor fizice în condiţiile politicii fiscale actuale şi potrivit propunerilor din „nouă politică fiscală) atestă că pentru diferite categorii de angajaţi (din agricultură şi silvicultură, invăţământ, sănătate, sectorul financiar şi pentru un caz cu venituri mari) noua formulă de impozitare cu o cotă unică de 12% va conduce la următoarele:

• scutirea de plăţi fiscale şi reducerea poverii fiscale preponderent pentru persoanele cu venituri mari, creşterea semnificativă a venitului disponibil al acestora de la câteva sute de lei la câteva mii de lei;
• pentru persoanele cu venituri mici şi medii ”economiile” vor fi minore, iar venitul disponibil va creşte nesemnificativ, de la câţiva lei până la câteva zeci de lei;
• creşterea discrepanţelor în veniturile disponibile şi a inechităţii fiscale între persoanele cu venituri mici şi cele cu venituri mari. Asta ar fi o consecinţă a schimbării proporţiilor de venituri disponibile (după impozitare) raportate la veniturile brute (până la impozitare). Astfel, persoanele cu venituri mici şi mijlocii practic vor rămâne cam cu aceiaşi venit disponibil (85-83% din venitul brut). Iar persoanele cu venituri mari se vor alege cu o creştere cu 3-4 puncte procentuale a venitului disponibil în venitul brut, comparativ cu formula actuală de impozitare. Respectiv, creşterea declarată a venitului angajatului cu 6% va veni preponderent în buzunarul celor cu venituri mari şi nu a celor cu venituri mici şi mijlocii;
• veniturile disponibile în creştere a persoanelor cu venituri mari vor genera posibile creşteri de consum intern şi de aşteptări inflaţioniste (creşterea preţuirilor) în defavoarea celorlalte persoane cu venit disponibil mic.

• În ţările cu diferenţe pronunţate de venituri şi  cu o sărăcie evidentă se recomandă impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice, adică cote diferenţiate de impozitare, aşa cum este în prezent. Cotele unice de impozitare se aplică în economiile mari şi dezvoltate, cu o clasă de mijloc considerabilă în structura populaţiei.
• Impozitul pe venitul persoanelor fizice face parte din categoria impozitelor partajate între diferite niveluri de buget. Or, reducerea încasărilor la buget, cel puţin la etapa iniţială, va fi resimţită în primul rând, de către autortităţile publice locale (APL). Autorii iniţiativei nu au oferit claritate despre careva măsuri şi mijloace compensatorii care ar urma să fie direcţionate către bugetele locale. Am putea admite că ”loializarea” APL va fi acea cale de stabilire a relaţiilor interbugetare între unele APL şi bugetul de stat, fapt deja constatat în unele studii recente.[1]
• Lipsirea de resurse financiare a APL este sensibilă în special în perioadele electorale şi duce la ”loializarea” unor APL faţă de autorităţile centrale. Suma aproximativă a mijloacelor care nu vor ajunge în bugetele APL ar putea atinge la 800 milioane lei pe an.
• În astfel de condiţii povara imediată a modificărilor urmează a fi suportată de către bugetul de stat. Pe de o parte, bugetele locale trebuie compensate cu sume echivalente de care vor fi lipsite prin aplicarea cotelor noi de impozitare. Pe de altă parte, trebuie identificate resurse adiţionale pentru majorarea transferurilor în fondul social, pentru a compensa reducerea contribuţiilor angajatorilor de la 23% la 18%, în cazul dacă alte măsuri întarzie să dea rezultate.
• Deoarece aplicarea normelor noi a fost anunţată cu începere din octombrie 2018, amendamentele la bugetul de stat trebuie operate cel tarziu în septembrie. Atfel, vor exista riscuri de blocaje financiare în sectorul public.
• Bugetul de stat este privat deja de anumite resurse financiare care au fost planificate iniţial petru 2018 de la partenerii externi, în special UE. Lipsirea cu  încă 2 miliarde lei a bugetului public naţional la etapa iniţială implică măsuri urgente de reducere a programelor de cheltuieli bugetare sau o nouă îndatorare până la finele 2018, cu efecte în anii bugetari următori.
• Miza autorităţilor pe intrări de resurse din proiectele quasi-financiare lansate de autorităţi nu este susţenabilă pentru o perioadă mai lungă de timp. Mai mult, unele dintre aceste proiecte implică elementul datoriei şi garanţiilor de stat şi nu de investiţii în sectorul real care ar genera capacităţii fiscale noi.
• Programul Republicii Moldova cu FMI, precum şi dialogul între autorităţi şi FMI, ar putea avea de suferit urmare a promovării politicilor care pot submina construcţia bugetară şi stabilitatea finanţelor publice pe o perioadă mai lungă de timp.

În unul din următoarele Observatoare vor fi analizate alte două aspecte ataşate acestui pachet fiscal – ”amnistia capitalurilor” şi decriminalizarea infracţiunilor economice, într-un context mai complex.
 

Anexă

http://www.transparency.md/2018/07/18/studiu-monitorizarea-implementarii-reformei-administratiei-publice-si-a-distributiei-resurselor/

 

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire