Noua lege de protejare a patrimoniului va lupta cu arheologia neagră

Fenomenul arheologiei negre este prezent în abundenţă în Republica Moldova. Există circa 150 de căutători de comori care utilizează detectoare de metal nerespectând tehnica şi procedurile ştiinţifice de lucru. Noua lege de protejare a patrimoniului arheologic, aprobată recent de către Parlament, prevede în premieră mecanisme de luptă cu arheologia neagră, a declarat luni, 20 septembrie, la o conferinţă de presă doctorul în istorie Sergiu Musteaţă, transmite Info-Prim Neo. Potrivit lui Musteaţă, aprobarea legii a fost posibilă după o muncă de cinci ani. Grupul de lucru asupra legii a consultat proiectul cu experţi din SUA, Germania, Ucraina şi România. Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mariana Şlapac, a declarat că ziua când a fost aprobată legea în cauză a fost una însemnată pentru toţi arheologii, pentru toţi cei care ţin la patrimoniul cultural şi arheologic. „Sper că de azi înainte vom termina cu arheologia neagră şi înainte de a construi o clădire se va realiza controlul arheologic”, a menţionat Mariana Şlapac. Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a declarat că legislaţia de până acum nu a permis să fie protejate monumentele, iar noul cadru legal creează premise reale pentru salvgardarea patrimoniului arheologic. În cadrul conferinţei a fost lansată şi „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chişinău”, care cuprinde numeroase materiale despre patrimoniul supus unei continue degradări. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare, Ion Ştefăniţă, a declarat că din cele 977 de edificii cu valoare arheologică, 76 au fost demolate şi 155 de monumente au suferit intervenţii neautorizate, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora. „Cartea neagră a patrimoniului cultural” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural şi necesitatea de a întreprinde unele măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia”, a declarat Ion Ştefăniţă. Legea de protejare a patrimoniului arheologic a fost aprobată vineri, 17 septembrie, unanim de către toate formaţiunile politice.