Noua Lege a turismului deschide accesul investiţiilor în infrastructura turistică. Analiză Info-Prim Neo

Noua Lege a turismului are menirea de a dezvolta în primul rând turismul receptor (atragerea turiştilor în Moldova), prin oferirea posibilităţii de a investi în infrastructura turistică şi de a dezvolta această ramură. Pentru dezvoltarea turismului receptor, trebuie în primul rând să dezvoltăm zonele turistice şi infrastructura, care să fie capabile să asigure itinerare turistice cu obiective bine amenajate, a declarat pentru Info-Prim Neo preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor Turistice, Nicolae Platon. Legea a fost aprobată de Parlament în noiembrie 2006 şi a intrat în vigoare în februarie 2007, odată cu publicarea în „Monitorul Oficial al R. Moldova”. Documentul prevede în premieră activitatea zonelor turistice naţionale pentru dezvoltarea turismului la nivel naţional. În prezent, spaţiul rural este foarte slab dezvoltat din cauza insuficienţei banilor publici pentru dezvoltarea infrastructurii, iar investitorii locali şi străini refuzau să facă investiţii în obiectivele turistice din simplul motiv că nu poţi investi în ceea ce nu-ţi aparţine, susţine Platon. Potrivit lui, anterior s-a încercat valorificarea zonelor prin intermediul administraţiei publice locale, însă, neavând posibilităţi financiare, aceasta n-a fost în stare să le întreţină, fapt ce a condus la degradarea lor parţială sau totală. Potrivit lui Platon, graţie prevederilor noului cadru legislativ, devine posibilă valorificarea zonelor turistice naţionale prin intermediul aşa-numiţilor rezidenţi. Aceştia pot fi persoane fizice sau juridice, cărora li se va da în drept de folosinţă, pentru 50 de ani, o anumită zonă de pe lângă obiectivele turistice care urmează a fi valorificată. De asemenea, rezidenţii vor beneficia de o vacanţă fiscală, de 10 ani, cu excepţia contribuţiilor de asigurări sociale. Statul, la rândul său, îşi va asuma responsabilitatea de a dezvolta infrastructura drumurilor, câştigând, la prima etapă, prin faptul că vor fi create noi locuri de muncă. Rezidentul zonei turistice va putea să construiască, spre exemplu, un hotel, o instituţie de alimentaţie publică, parcări, puncte de vânzare a suvenirelor. „Ca să motivăm turiştii străini să ne viziteze ţara, trebuie să le creăm condiţii de vizitare a traseelor turistice. Chiar dacă există câteva itinerare valorificate, aceasta nu este de ajuns pentru a încuraja fluxul de turişti. Traseele vitivinicole, ale mănăstirilor şi câteva alte itinerare nu sunt suficiente ajuns pentru dezvoltarea turismului receptor”, a menţionat sursa citată. Până în prezent, zonele turistice din R. Moldova încă nu au fost delimitate. Actualmente, pe lângă Ministerul Culturii şi Turismului se constituie o autoritate, numită Agenţia naţională pentru administrarea zonelor turistice. Respectiva zonă naţională va fi aprobată după efectuarea unui studiu de fezabilitate, care să demonstreze motivaţia dezvoltării anume a acestei zone. Studiul va stipula obiectivele turistice, starea căilor de acces. De asemenea, toate construcţiile vor fi aprobate de minister, cu acceptul specialiştilor în domeniu, pentru a nu afecta arhitectura specifică a zonei. [Concurenţă mare pentru Orheiul vechi] La moment, specialiştii estimează că în R. Moldova va fi posibil de dezvoltat până la 22 de zone turistice, iniţial însă se va putea vorbi doar de valorificarea a 12-14 zone. Concursurile investiţionale pentru atragerea rezidenţilor, de asemenea, vor anunţate după crearea agenţiei naţionale şi delimitarea hotarelor zonelor turistice. Experţii estimează că, pentru zona Orheiului Vechi, care este destul de atractivă ca potenţial turistic, concurenţa va fi destul de mare. Nicolae Platon susţine că deja există agenţi economici interesaţi de a investi în zonele Ghidighici, Vadul lui Vodă etc. La prima etapă vor prezenta interes zonele care la moment sunt deja, într-o oarecare măsură, profitabile: Saharna, Ţâpova, mănăstirile Căpriana şi Hâncu. Pe viitor, agenţiile turistice nu vor mai putea direcţiona fluxul de turişti după bunul lor plac, dar vor prezenta itinerarele, iar turistul va decide singur ce traseu să aleagă. Asta pentru că, potrivit prevederilor legii, agenţiile de turism vor fi nevoite să administreze o rută turistică naţională, adică să editeze pliante, ghiduri, materiale informaţionale publicitare pe care să le prezinte turiştilor peste hotare. Referitor la activitatea de perspectivă a agenţiilor de turism, Nicolae Platon susţine că legea prevede delimitarea firmelor turistice în agenţii de turism şi tur-operatori. Dacă până în prezent toate firmele din domeniu erau în drept să formeze pachete turistice (integrarea serviciilor de cazare, transport, alimentaţie, agrement), de acum vor putea face acest lucru doar firmele cu experienţă pe piaţa turistică şi cu abilităţi tehnice de a forma calitativ asemenea pachete. Sursa citată spune că, anterior, noile firme turistice, neavând experienţă şi parteneri serioşi, deseori încercau să integreze pachetul turistic, oferind în definitiv servicii de proastă calitate. [Agenţii de turism sau tur-operatori?] Agenţiile de turism, chiar şi cele noi create, vor putea doar să vândă pachetele tur-operatorilor. Obţinând experienţă şi dispunând de un anumit număr de personal, acestea, la o etapă ulterioară, vor putea să se dezvolte în tur-operatori. Delimitarea tur-operatorilor de agenţiile de turism va fi făcută ulterior, după elaborarea unui regulament de către MCT. Regulamentul ar putea intra în vigoare deja în luna aprilie. Nicolae Platon spune că tur-operatori pot constitui nu mai puţin de o treime din numărul total al firmelor turistice ce activează pe piaţă, fapt demonstrat şi de statistica actuală care arată că, din cele circa 200 de firme, aproximativ 30% deja activează în calitate de tur-operatori. Astfel de firme sunt Holiday Service, Solei Turism, Canonic Tur, Tocotour, Robinzon, Moldova–Tur, Trapeza-Tour ş. a. Potrivit sursei citate, preţul pachetelor turistice vândute de agenţiile de turism nu va fi mai mare decât cel propus de tur-operatori. Asta deoarece, în baza contractelor care vor fi încheiate între tur-operatori şi agenţiile de turism, va fi stipulată cedarea unui comision din partea tur-operatorului. Totodată, tur-operatorii vor fi interesaţi să aibă cât mai multe puncte de vânzări prin oraş. Noua lege a turismului nu mai prevede achitarea de către Agenţiile de Turism a alocaţiilor anterioare de la 2 până la 10 mii de lei anual în Fondul pentru Dezvoltarea Turismului. Pe viitor, firma turistică singură va planifica unde să-şi îndrepte aceşti bani: să facă buclete, informaţia publicitară şi metodologică. [Clientul are dreptate întotdeauna. Turistul – în special] Licenţa firmei turistice va fi retrasă în cazul în care aceasta nu va restitui prejudiciul cauzat turistului, dacă acesta reclamă un service necalitativ, lucru ce trebuie, de altfel, demonstrat în instanţă. De asemenea, licenţa va fi retrasă şi în cazul în care firma nu va încheia un contract cu clientul şi nu va elibera un vaucer de turism (document care atestă faptul că au fost achitate serviciile turistice). Suplimentar, în baza Legii Licenţierii, firmele riscă să rămână fără licenţă şi în cazul în cazul în care acestea îşi schimbă oficiul fără a anunţa organele abilitate, în încercarea de a se eschiva de la răspundere. Această prevedere legală are menirea de a exclude unele situaţii întâlnite la sfârşitul anilor 90, când unele firme încasau bani de la clienţi, după care îşi schimbau adresa juridică. Totodată, noul cadru legislativ reduce termenul de retragere a licenţei până la o perioadă de 6 luni, faţă de prevederile anterioare de 2 ani, şi de suspendare a acesteia până la 3 luni. Suspendarea licenţei va avea loc în cazul în care se va constata lipsa brevetului - document care atestă capacitatea profesională a unei persoane de a lucra într-o anumită agenţie de turism.