În raza de 100 km de la Dunăre pe teritoriul Moldovei sunt trei raioane (Cahul, Cantemir și Taraclia) și UTAG, toate împreună reprezintă o zonă limitrofă celui mai mare fluviu european. Atracţiile Dunării din cele zece ţări riverane sunt plasate pe locul trei în motivaţia turistică europeană după vizitarea orașelor istorice și litoralului mediteranean. Republica Moldova are aici în Stepa Bugeacului o diversitate culturală nemaiîntâlnită în altă parte a ţării.
Constatăm anual că vizitatori ai zonei sunt peste 184 mii străini (cca. 10% din intrările străinilor în ţară) care trec vămile de aici. La fel, un număr important de vizite locale se fac în muzeele de aici – peste 40 mii de vizitatori sunt deserviţi de ghizii locali, care prezintă documentat tradiţiile și valorile din satele de aici din Stepa Bugeacului, aproape abandonată de agenţiile turistice din capitală.
Turismul în Arealul moldovenesc al Dunării În Arealul dunărean al Moldovei sunt înregistraţi anual cca. 40 mii vizitatori în muzee și cca. 18 mii turiști în unităţile de cazare. În zona dunăreană s-a înregistrat cca. 11% din cazări la nivel de ţară. Fiecare al 20-cilea turist cazat în AMD este turist străin. Tradiţional, cel mai mare număr de turiști (67%) se cazează în staţiunea balneoclimaterică Cahul . Gradul general de ocupare a capacităţilor de cazare în arealul dunărean este de cca. 16% datorită ponderii mari pe care o au structurile de cazare estivale. În Cahul turiștii stau în general cel mai mult (11,13 zile/turist mediu) datorită perioadei mari alocate curelor balneoclimatice. În acest important centru regional și balneoclimatic gradul mediu de ocupare este de cca. 38,3%.
În urma unui studiu de fezabilitate realizat recent de Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova (susţinut financiar în cadrul proiectului UE ”TransDanube”) s-au evidenţiat câteva domenii avantajoase pentru dezvoltarea turismului la Dunăre.
- Îmbunătăţirea logisticii de transport turistic
- Unităţi de cazare
- Unităţi tradiţionale de alimentaţie
- Centre de informare a turiștilor în muzee
-
Extinderea serviciilor balneo-sanatoriale
Existenţa studiului de fezabilitate pentru proiectele de turism este o condiţie a donatorilor UE la finanţările nerambursabile. De aceea prin acesta se fortifică oferta de proiecte investiţionale a autorităţilor locale de la Dunăre pentru a atrage fonduri europene. Studiul de fezabilitate scoate în evidenţă oportunitatea diversificării unităţilor de cazare din Arealul moldovenesc al Dunării, în special pentru amplasarea a 2 campinguri (amplasate în Giurgiulești și Slobozia Mare), 8 popasuri amenajate pe traseul turistic și amenajarea a 5 Centre de informare a turiștilor în cadrul muzeelor pe segmentul Giurgiulești-Cahul. Costul proiectului este de cca. 4,5 mln lei, cu finanţare locală de 10%.
Prin acest efort conjugat Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova și Autorităţile publice locale promovează noi proiecte de turism la Dunăre.
Cinci oportunităţi pentru investitorii în turism la Dunăre
Îmbunătăţirea logisticii de transport turistic
În arealul dunărean al Moldovei toate drumurile converg spre Giurgiulești, atât cele rutiere cât și feroviare. Portul internaţional de aici este un important nod logistic pentru mărfuri și pasageri, care traversează hotarul prin două puncte vamale. Comunicarea cu transportul rutier se asigură practic la fiecare jumătate de oră între Giurgiulești și Cahul (iar de aici la Chișinău). Totodată vizitatorului zonei (atât intern cât și străin) îi este dificil să călătorească cu transportul public sau privat spre atracţiile turistice de aici. Ca să ajungă dintr-o locaţie în alta din alt raion, uneori este nevoie să meargă până la Chișinău. Deși practic la fiecare 5 minute găsești o staţie de așteptare a transportului public în satele amplasate dea lungul segmentului Cahul-Giurgiulești, niciodată nu știi când și unde pleacă transportul de aici, sau unde poţi schimba un alt transport.
Semnalizarea rutieră este precară, în special către atracţiile din zonă (amintim că aici sunt printre cele mai importante atracţii turistice ale Moldovei: cel mai mare fluviu, cea mai mare rezervaţie Ramsar, cele mai mari lacuri naturale, cea mai mare fortificaţie antică, aproape toate coloniile de bulgari și găgăuzi din Bugeac, etc.). O investiţie în îmbunătăţirea mobilităţii de transport pentru localnici și pentru oaspeţii în arealul dunărean este una crucială.
Unităţi de cazare
În Arealul moldovenesc al Dunării sunt amplasate cca. 40% din toate capacităţile de cazare a regiunii Sud, și aici se înregistrează 11% din toate cazările din ţară. De remarcat că agenţiile locale organizează excursii prin zonă pentru cca. 8 mii turiști interni, în special datorită cooperării cu sanatoriul din Cahul și puţinele pensiuni din valea Prutului. Astfel, cazările aici sunt mai îndelungate decât în altă parte – cca. 10 zile în medie pe persoană. Totodată fiecare al douăzecilea turist cazat în zona dunăreană este străin. Din aproape 200 mii vizitatori! În drumul lor grăbit spre alte ţinte din Moldova, vizitatorul străin este aici doar un tranzitar pentru cel mult una-două ore, sunt puţine locaţii de cazare și organizare a sejurului. Amintim că în întreaga Regiune de Sud există doar opt hoteluri clasificate, o pensiune și doar două tabere estivale funcţionale. Investiţiile în reamenajarea unităţilor de cazare abandonate (tabere estivale și hoteluri rurale) sau construcţia altor noi (pensiuni tradiţionale, moteluri) pot fi o bună oportunitate pentru business-ul turistic lângă atracţiile din arealul dunărean.
Unităţi tradiţionale de alimentaţie
Arealul dunărean este o destinaţie multiculturală, de aceea o pondere însemnată au comunităţile cu specific etnografic, în special UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Dar, paradoxal, în puţine localuri poţi comanda bucate cu specific local. Iar dacă este nevoie, alimentaţia unui grup de cca. 40 turiști, atunci trebuie uneori să te deplasezi chiar și până în raionul vecin. Puţinele localuri cu specific tradiţional adaptate necesităţilor vizitatorilor străini (din centrele raionale, satele din lunca Prutului) oferă un meniu limitat, predominant din bucătăria europeană, iar acţiunile de marketing sunt sporadice. Alimentaţia în pensiuni sau localuri lângă atracţiile turistice sunt căutate de vizitatorii de aici, în special de cei care își planifică călătoriile de sine stătător cu automobilul, transportul public, iar acum mai nou și cu bicicleta.
Centre de informare a turiştilor în muzee
Zona dunăreană este o destinaţie cognitivă atractivă cu 16 unităţi muzeale, astfel cca. 39,4 mii persoane vizitează muzeele și centrele de informare turistice de aici, ceea ce reprezintă cca. 5% din totalul la nivel de ţară. Dintre aceștia 2/3 sau peste 24 mii vin individual, iar peste 15 mii vin în grupuri organizate, care beneficiază de serviciul a 26 ghizi specializaţi.
Vizitatorii de o zi beneficiază în muzeele din destinaţiile turistice de un spectru mare de servicii: excursii individuale sau în grup, expoziţii (proprii, ale altor instituţii și persoane), manifestări cultural-știinţifice, lecţii, seminare, etc. Anual sunt solicitate peste 1,8 mii acţiuni organizate. Ponderea cea mai mare au avut-o excursiile și lecţiile tematice. Acestea au vizat peste 132 mii piese reprezentative ale Arealului dunărean al Moldovei, ceea ce reprezintă 12,2% din patrimonial naţional muzeal.
Dunărea moldovenească este o destinaţie multiculturală, de aceea o pondere însemnată au muzeele cu specific etnografic, în special UTAG și Taraclia. Împreună patrimoniul cultural al găgăuzilor și bulgarilor reprezentat de 11 muzee este vizitat de cca. 56% din vizitatorii zonei. Circa 83% din toate excursiile vândute sunt efectuate aici. O investiţie în transformarea muzeelor locale în centre de informare a turiștilor, așa cum se face în alte ţări dunărene, ar putea îmbunătăţi structura ofertei turistice.
Extinderea serviciilor balneo-sanatoriale
Agenţiile turistice locale raportează un flux organizat de turiști doar pentru raionul Cahul. Aici anual sunt deserviţi cca. 8 mii turiști, în special pentru tratamentul balneo-sanatorial și pe trasee interne. Acest flux reprezintă cca.32,9% din turiștii interni organizaţi de agenţiile de turism. Interesul faţă de destinaţia Cahul în ultimul timp crește semnificativ. Astfel ponderea în numărul de zile-turist comercializate prin agenţiile de turism către cetăţenii moldoveni s-a ridicat la 44,6% din totalul pe ţară în 2013, realizându-se peste 126,87 mii cazări. Sejurul mediu solicitat de turistul intern prin agenţiile de turism în Cahul este de 15,16 zile. Încasările din turismul intern organizat spre Cahul sunt în creștere cu cca. 5% anual și constituiau anul trecut peste 39,76 mil. lei sau cca. 41,7% din totalul pe ţară. Astfel în destinaţia Cahul, turistul intern prin agenţiile de turism cheltuieşte în medie 4751 lei pentru sejur, sau cca.313,43 lei zilnic (2013). Amintim că locuri cu resurse balneare importante în arealul dunărean al Moldovei sunt încă cinci.
TRANSDANUBE
Proiect UE de dezvoltare a mobilităţii durabile în turism de-a lungul Dunării
TRANSDANUBE – Transport durabil şi turism de-a lungul Dunării – este un proiect dezvoltat de către Agenţia Austriacă de Mediu. Finanţat prin Programul Sud-Estul Europei, Transdanube a început la data de 1 octombrie 2012 şi se va finaliza în ianuarie 2015. 15 parteneri de proiect, finanţaţi din 9 ţări – în principal la nivel regional – au implementat activităţi de mobilitate soft & turism în regiunea Dunării. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului in Moldova (ADTM) este partener în cadrul acestui proiect şi are ca atribuţii analiza situaţiei de pe traseul moldovenesc al Dunării, iar ca studiu de caz, Arealul moldovenesc al Dunării. În realizarea atribuţiilor ce-i revin în cadrul acestui proiect, ADTM a fost susţinut în activităţile sale de către Autorităţile publice locale, aceasta având rolul de parteneri strategici în cadrul proiectului.
TRANSDANUBE urmărește să identifice soluţii pentru managementul mobilităţii prin accesibilitate durabilă și interconexiune între orașe și regiuni de-a lungul Dunării și între regiunile participante, prin utilizarea de mijloace de transport ecologice, cum ar fi trenuri, autobuze, biciclete, vase de croazieră, bărci, etc. O atenţie specială se acordă accesibilităţii ecologice prietenoase a regiunilor turistice și parcurilor naturale.
Până în prezent a fost realizat un raport transnaţional al stadiului actual privind mobilitatea durabilă în cadrul regiunilor Dunărene precum și o colecţie de bune practici existente în regiunile studiate. Acestea au reprezentat baza realizării viziunii comune asupra mobilităţii soft pentru regiunea Dunării. Documentul privind viziunea comună a fost semnat în cadrul Conferinţei Intermediare de la Bratislava din data de 17 Septembrie 2013 de către reprezentanţii legali ai partenerilor proiectului și are rolul de a ghida partenerii proiectului pe parcursul implementării acestuia și, în același timp va fi utilizat drept ghid și de către autorităţi, companiile din turism și transport, organizaţii regionale de dezvoltare, ONG-uri și mediul academic.
Bazându-se pe rezultatele analizei stadiului actual regional și transnaţional și pe obiectivele definite în viziunea comună, partenerii proiectului au realizat planurile regionale de acţiune. În urma unui Workshop Regional, organizat de ADTM și ţinând cont de discuţiile cu factorii de decizie și de documentele de dezvoltare ale unităţilor administrativ teritoriale existente, ADTM a definitivat Agenda turistică pentru Arealul moldovenesc Dunării. Aceste planuri au servit drept ghid în implementarea ofertelor de transport durabil și a dezvoltării de pachete de mobilitate soft în strânsă cooperare cu principalii stakeholderi de la diferite niveluri. Totodată, ofertele de mobilitate și turism existente, informaţiile referitoare la acestea au fost concretizate prin intermediul unei hărţi digitale aceasta reprezentând un alt output transnaţional important al proiectului.
Pe parcursul acestui proiect au avut loc 5 întâlniri parteneriale transnaţionale; Viena – Austria, Vidin – Bulgaria, Bratislava – Slovacia, Veszprem – Ungaria, Tulcea – România, Belgrad - Serbia.
ADTM împreună cu Autorităţile publice locale își propune ca prin aportul adus la realizarea acestui proiect să susţină dezvoltarea turismului în Arealul moldovenesc al Dunării prin găsirea unor măsuri adecvate de îmbunătăţire a mobilităţii soft și oferirea alternativelor de transport durabil în condiţiile păstrării integrităţii mediului. În ultimele 2 luni au fost realizate în cadrul proiectului un Studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea turismului la Dunăre și găsirea de soluţii de promovare a zonei, pentru a putea integra obiectivele turistice regionale importante (Prutul de Jos, diversitatea etno-culturală, atracţiile istorice) în strategia de dezvoltare a Dunării, dar şi pentru integrarea zonei în brandul turistic regional. Mai multe informaţii cu privire la TRANSDANUBE, precum și activităţile și rezultatele proiectului sunt disponibile pe: www.transdanube.eu și www.facebook.com/transdanube, www.adtm.md și www.facebook.com/ADTM.MD
Viorel Miron, Preşedinte, Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova
15 ianuarie 2015